Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
“Cine l-a ucis pe opozantul rus Boris Nemţov?” este întrebarea cea mai auzită în ultimele zile şi la care analiştii politici şi presa încearcă să răspundă avansând teorii ce se susţin fiecare pe anumite argumente, dar deocamdată fără dovezi, comentează presa internaţională.
Preşedintele rus Vladimir Putin sau sistemul său, serviciile secrete occidentale, cele ucrainene, mafia rusă, opoziţia rusă şi chiar jihadiştii — toţi sunt ţinta bănuielilor că ar avea o legătură cu acest asasinat. Astfel, în timp ce presa apropiată Kremlinului susţine că este vorba despre o operaţiune a serviciilor secrete occidentale şi/sau ucrainene, care ar încerca să destabilizeze Rusia, adversarii lui Putin cred că asasinatul este un rezultat al campaniei de ură lansate de sistemul în fruntea căruia se află acesta. Cei mai mulţi dintre aceşti adversari sunt însă de părere că este puţin probabil ca liderul de la Kremlin să fie direct implicat, el mai degrabă creând condiţiile propice unei asemenea crime.
Situaţie delicată
Indiferent dacă uciderea lui Boris Nemţov a fost pusă la cale de cercurile apropiate Kremlinului sau chiar de aliaţii lui Nemţov, ce ar fi dorit eventual să profite de pe urma imaginii de martir a acestuia, asasinatul comis în stil mafiot chiar în apropierea Kremlinului, îl pune într-o situaţie extrem de delicată pe preşedintele Putin, mai ales că Nemţov îi era un adversar înverşunat ce a atras mereu atenţia asupra corupţiei generalizate din administraţie şi s-a împotrivit implicării Rusiei în războiul din Ucraina.
“O provocare”
De altfel, anticipând că el va fi văzut ca principal suspect, liderul de la Kremlin i-a cerut imediat purtătorului său de cuvânt să spună că este vorba despre “o provocare”, fără să speculeze însă şi cine ar fi în spatele acestei provocări. Au făcut-o în schimb unii dintre aliaţii lui Putin, care au acuzat direct serviciile secrete occidentale sau ucrainene. “Este modul lor de a acţiona: mai întâi iau pe cineva sub aripa lor, îl transformă în prieten al SUA şi al Europei, iar apoi îl sacrifică cu scopul de a acuza autorităţile locale. Condamnarea la moarte (a lui Nemţov) a fost pronunţată într-o capitală occidentală şi este posibil să fi fost executată de serviciile secrete ucrainene”, spune liderul cecen Ramzan Kadîrov, a cărui opinie este preluată pe larg de mass-media pro-Kremlin.
La rândul său, un fost şef al Serviciilor federale de securitate ruse (FSB, fostul KGB), Nikolai Kovaliev, susţine că uciderea lui Nemţov “se înscrie în războiul informaţional condus de SUA şi Europa împotriva lui Putin şi a Rusiei”.
Vicepreşedintele Dumei de Stat, Ivan Melnikov, face chiar o paralelă între uciderea lui Nemţov şi doborârea Boeing-ului malaezian deasupra Ucrainei din iulie anul trecut, în opinia sa în ambele cazuri fiind vorba despre o “provocare sângeroasă” menită să destabilizeze Rusia şi să “dezlănţuie isteria antirusă în străinătate”.
Gelozie?
Cei care susţin asemenea teorii ce incriminează serviciile occidentale şi ucrainene invocă şi frecventele călătorii la Kiev făcute de Nemţov, dar şi misterul iubitei ucrainene a acestuia, manechinul Anna Duriţkaia. Aceasta se afla împreună cu el în momentul crimei, dar nu a dat nicio informaţie anchetatorilor, afirmând că totul s-a petrecut foarte repede şi nu a apucat să vadă faţa criminalului. Tot legat de Anna Duriţkaia, despre care mass-media ruse mai afirmă că ar fi fost recent în Elveţia pentru a face un avort, alţii acreditează şi ipoteza unei crime din gelozie.
Este însă de remarcat faptul că acest asasinat, ce se înscrie într-o lungă listă a opozanţilor ruşi ucişi în ultimii ani, se produce în contextul unei intense campanii propagandistice conduse de mass-media pro-Kremlin împotriva statelor occidentale şi a opozanţilor lui Putin, aceştia din urmă fiind calificaţi în mod constant drept “trădători de ţară”, “agenţi străini”, “duşmani din interior” sau “membri ai coloanei a cincea”. Această campanie s-a intensificat de la începutul războiului din Ucraina, unde Moscova susţine politic şi militar insurgenţa separatiştilor. “Era previzibil ca ura ce se revarsă în fiecare zi pe posturile de televiziune oficiale să se sfârşească în sânge”, declară, conform AFP, jurnalista Xenia Sobceak, o apropiată a lui Nemţov.
Un alt detaliu interesant este că ucigaşul s-a expus foarte mult alegând să-l împuşte pe Nemţov într-un loc public, pe podul Bolşoi Moskvoreţki, unde ar fi trebuit să se aştepte să fie văzut de numeroşi martori şi să fie surprins de camerele de supraveghere din zonă, dar despre care acum se ştie că multe nu erau funcţionale. În plus, este cunoscut faptul că Nemţov era supravegheat de serviciile secrete ruse, iar în mod normal orice criminal ar trebui într-un astfel de caz să ia în calcul şi posibila prezenţă a unor agenţi în apropierea ţintei sale.
Cât despre comisia oficială de anchetă, aceasta vehiculează ipoteza unei răzbunări a jihadiştilor faţă de atitudinea favorabilă a lui Nemţov faţă de revista franceză Charlie Hebdo, versiune ce pare însă cea mai puţin credibilă în momentul de faţă.
O ipoteză mai des analizată o constituie o reacţie determinată de atitudinea lui Boris Nemţov faţă de criza ucraineană. Conform agenţiei Associated Press, Nemţov a afirmat că are dovezi ce atestă implicarea armatei ruse în conflictul din Ucraina, iar prezentarea unor astfel de dovezi evident că nu ar fi fost pe placul Kremlinului. De asemenea, manifestaţia pe care Nemţov dorea să o organizeze duminică împotriva preşedintelui Vladimir Putin şi a susţinerii separatiştilor proruşi din Ucraina ar putea să fi fost picătura ce a umplut paharul şi i-a pecetluit soarta opozantului rus.
De altfel, Nemţov se aştepta la o asemenea soartă, declarând cu două săptămâni în urmă unei publicaţii ruse cu tiraj scăzut că se teme pentru viaţa sa.
În ceea ce-l priveşte pe adversarul său, Vladimir Putin, indiferent dacă a contribuit sau nu la această crimă, el a mai scăpat acum de un opozant redutabil. Situaţia creată este pentru liderul de la Kremlin o bună ocazie de a vedea dacă o asemenea lovitură poate determina firava opoziţie să se mobilizeze. Deocamdată, Putin nu pare să aibă motive de îngrijorare, lucru dovedit şi de marşul de duminică în memoria lui Boris Nemţov, desfăşurat paşnic şi bine ţinut sub control. De asemenea, succesiunea de asasinate politice cărora le-au căzut victime opozanţi de-ai săi nu i-au afectat nici dominaţia asupra puterii, nici popularitatea. Rămâne de văzut dacă Putin va trece cu bine şi de acest test.
Citește pe Antena3.ro
