Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Justiţia germană a ordonat vineri Parchetului din Augsburg, însărcinat cu dosarul aşa-numitei „comori naziste”, să furnizeze presei lista cu lucrările descoperite la domiciliul octogenarului Cornelius Gurlitt, la Munchen, în 2012, unele dintre ele fiind furate de nazişti de la evrei, relatează cotidianul german Bild.
La sesizarea celor de la Bild
Tribunalul administrativ din Augsburg, care a fost sesizat de tabloidul german Bild, consideră că Parchetul nu se află sub nicio restricţie sau obligaţie de a păstra secretul în privinţa celor 1.406 opere de artă descoperite dosite în apartamentul din cartierul Schwabing din Munchen al lui Gurlitt.
Tribunalul a cerut să le fie furnizată jurnaliştilor o listă cu „o descriere detaliată şi mărimea lucrărilor”. Parchetul va trebui să precizeze, de asemenea, în cazul căror lucrări au fost deja găsiţi şi contactaţi eventualii proprietari.
Şi asta, deoarece deja există contacte cu unii dintre proprietari sau moştenitori de-ai acestora. Potrivit presei germane, care îl citează pe unul dintre avocaţii lui Gurlitt, acesta din urmă ar fi dispus să predea „comoara nazistă” moştenitorilor de drept.
În schimb, magistraţii nu vor trebui să dea publicităţii numele acestor proprietari.
„Interes considerabil”
Tribunalul subliniază „interesul considerabil pe care afacerea Cornelius Gurlitt îl suscită în opinia publică”.
Potrivit acestuia, ţinând cont de elementele deja aduse la cunoştinţa publicului privind tablourile recuperate, invocarea „secretului fiscal” de către Parchet este lipsită de sens.
”Numele unora dintre proprietarii tablourilor, precum şi adresa şi patrimoniul lor artistic aproximativ sunt deja cunoscute publicului larg”, argumentează tribunalul administrativ.
Parchetul din Augsburg şi-a anunţat intenţia de a face apel la această decizie.
Gurlitt (80 de ani) a devenit cunoscut în noiembrie, când s-a aflat că peste 1.400 de opere de artă, între care tablouri semnate de pictori de renume, de la Matisse la Chagall, au fost descoperite în apartamentul său din Munchen în 2012. O parte din aceste capodopere a fost confiscată de către nazişti de la familii de evrei sau din muzeele germane.
Congresul Mondial Evreiesc vrea lege specifică
În acest context, Ronald Lauder, preşedintele Congresului Mondial Evreiesc, s-a exprimat în favoarea unei legi specifice privind operele de artă spoliate de nazişti.
|n opinia sa, Germania trebuie să se doteze cu o legislaţie specifică în privinţa operelor de artă spoliate de nazişti. Mii de opere de artă inestimabile se află în colecţii private sau în muzee după ce au fost furate de la evrei în timpul celui de-al Treilea Reich, spune acesta, citat de Arcinfo.
El a precizat că a prezentat această idee cu ocazia unei întâlniri cu ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier şi cu ministrul Justiţiei, Heiko Maas. Din punctul de vedere al lui Lauder, muzeele ar trebui să fie cele care să verifice dacă vreo piesă furată se află în colecţiile lor, şi nu moştenitorii să le caute.
Alţii s-au mişcat mai repede
„Austria a făcut deja acest lucru. Franţa şi Olanda au făcut un pas în această direcţie, iar Marea Britanie are o comisie pentru a studia solicitările şi a consilia Guvernul”, a spus Lauder. „Dar aici, în Germania, au început toate crimele. Ea trebuie să facă mai mult”, a adăugat acesta.
El a reînnoit solicitarea de a se abroga termenul de 30 de ani dincolo de care nu se mai pot face solicitări de restituire a bunurilor furate. {i a mai cerut crearea unei comisii pentru a se ocupa de aceste solicitări şi pentru a examina colecţiile publice, în căutarea operelor spoliate.
În absenţa unei comisii care să centralizeze toate solicitările, cazul Gurlitt riscă să genereze „sute de proceduri judiciare distincte”. Există o comisie în Germania însărcinată cu arbitrarea contencioaselor între moştenitori şi instituţiile publice, dar avizul său este doar consultativ.
Congresul Mondial Evreiesc este prezidat de Lauder din 2007. Organizaţia reprezintă o sută de comunităţi evreieşti din Israel şi din alte ţări ale lumii.
O viaţă dedicată tablourilor
Viaţa lui Cornelius Gurlitt a fost în întregime trasată de moştenirea sa, comentează şi Huffington Post. Gurlitt a studiat restaurarea operelor de artă pentru a putea avea grijă de tablourile sale.
A trăit retras de mai multe decenii, făcând totul pentru a evita ca lumea exterioară să intre în contact cu colecţia sa. Nu a fost căsătorit, nu are vreun copil. N-a plătit niciodată impozite. Nu este înscris în niciun program social al statului german.
|ntr-un interviu acordat revistei Der Spiegel, el a explicat că nu s-a mai uitat la televizor din 1963 şi că scrie încă la maşina de scris scrisorile pe care le trimite din când în când. Pentru el, aceste tablouri sunt mai mult decât o colecţie, sunt adevăraţi tovarăşi de viaţă. Gurlitt s-a rupt de restul lumii pentru a putea trăi alături de tablourile sale.
Comoara, descoperită din întâmplare
Chiar dacă Gurlitt poseda opere care valorau mai multe milioane de euro, el nu trăia ca un bogătaş. Vindea, discret, câte o operă, pentru a putea supravieţui.
Confiscarea tablourilor petrecută în 2012 s-a produs aproape din întâmplare. |n 2010, Gurlitt a fost arestat într-un tren care făcea legătura între Germania şi Elveţia, având asupra sa 9.000 de euro.
Deţinerea acestei sume nu este ilegală. Dar autorităţile germane au avut nişte dubii în privinţa activităţilor acestui bătrânel.
Poliţia s-a prezentat, deci, la el acasă la începutul lui 2012, pentru un control fiscal. {i...surpriză! A descoperit 1.406 opere de artă, pe care le-a transferat într-un depozit. De atunci, anchetatorii germani caută prin arhive originea acestor tablouri. Dezvăluirea cazului s-a făcut abia în noiembrie 2013, după ce revista germană Focus a dat publicităţii un articol despre „comoara nazistă”.
Gurlitt nu a fost niciodată arestat. La începutul lui noiembrie, lumea încă se întreba ce e cu el, dacă mai trăieşte. Dar a fost descoperit tot de presă, făcându-şi cumpărăturile într-un supermarket din cartier. A fost succesul unor jurnalişti de la revista franceză Paris Match. De atunci a fost pus sub tutelă. Ceea ce jurnaliştii de la Huffington Post consideră ciudat, atât timp cât s-a văzut că Gurlitt este perfect capabil să se administreze singur.
