x close

“România, noul Eldorado pentru cumpărarea terenurilor agricole” (presa străină)

1
Autor: Istvan Deak 07 Mai 2013 - 14:21
Gajarea terenurilor, o soluţie de sprijinire a micilor fermeni, luată în calcul de Ministerul Agriculturii
Calitatea pământului, preţul foarte bun şi posibilitatea de a obţine ajutoare atrag investitorii străini către un nou Eldorado: România, prin terenurile sale agricole, notează journaldujura.ch, din Elveţia.

Fenomenul atrage atenţia presei din Occident, care se întreabă cum de s-a ajuns aici, nu fără a constata că există şi reversul medaliei: ţăranii români denunţă acapararea de către companiile multinaţionale a suprafeţelor cultivabile din ţara noastră.

“Ţăranii români acuză investitorii austrieci că intră în posesia unor terenuri agricole din România la preţuri de nimic, pe care apoi le transformă în monoculturi cu ajutorul fondurilor europene. 40% din teritoriile agricole ale României sunt necultivate. Conflictele din jurul terenurilor încep să se înmulţească”, scrie cotidianul austriac Der Standard, într-un articol intitulat “Furt de terenuri în România”. Reportajul jurnaliştilor austrieci se învârte în jurul unui fermier român, Dan Cismas. Acelaşi personaj care este interlocutorul jurnaliştilor francezi de la Le Figaro, care ţin să consemneze şi ei într-un articol  “Ţărani români, uniţi contra acaparării terenurilor agricole”, că acapararea terenurilor priveşte şi Europa, în special România, care este a cincea ţară ca suprafaţă agricolă de pe continent.

 “Statul are două feţe. El face legi care să împiedice vânzarea terenurilor către investitorii străini, dar, în acelaşi timp, precum o prostituată, 'se culcă' cu banii acestora”, susţine Cismas, care deţine 35 de hectare de pământ lângă un sat din Transilvania. El conduce şi o fermă de vaci, capre şi porci. Astfel, el a reuşit să convingă locuitorii din regiune să se axeze pe producţia de trandafiri bio, folosind îngrăşământ natural de la ferma de animale.

Asociaţie agricolă

Micii agricultori din zonă s-au unit într-o asociaţie numită EcoRuralis şi l-au ales în funcţia de vicepreşedinte. “Nici o altă temă nu îi afectează mai mult pe agricultorii români decât cea a pierderilor teritoriale în favoarea speculanţilor. Sute de mii de hectare au fost transformate în terenuri agricole şi au fost destinate exportului, profitând de forţa de muncă ieftină şi de fertilitatea solului. Cu 2.000 de euro îţi cumperi un hectar de pământ în România. În Austria ar costa de patru ori mai mult. Salariul lunar al unui muncitor român în domeniul agricol este de 160 de euro”, susţine Cismas pentru sursa citată. Din 2014, cumpărarea terenurilor de către investitorii străini va deveni legală. Dar şi până atunci, o firmă înregistrată în România pentru 150 de euro poate rezolva problema.

Rolul speculanţilor

Speculanţii romani au cumpărat terenurile parcelă cu parcelă, au făcut presiuni asupra populaţiei, care nu de foarte multe ori nu a rezistat. Puzzle-ul a fost finalizat la un  moment dat, iar terenul final a fost vândut la un preţ de 10 ori mai mare către o firmă internaţională. Acestea deţin deja 6% din teritorul României. “Conaţionalii noştri nu sunt naţionalişti. Fac apel la organizaţiile europene non-profit să urmărească cu atenţie iniţiativele acestora. Însetaţi de un profit maxim, aceştia reuşesc să pună mâna pe subvenţii de milioane de euro de la Bruxelles. Sume care le scapă din mâna micilor fermieri, de cele mai multe ori din cauza barierelor birocratice”, consideră Cismas.

Importuri de 70%
Produsele agricultorilor regionali nu mai sunt competitive. “Importul produselor alimentare se ridică la aproape 70%. Toate astea se întâmplă într-o ţară care a fost considerată grânarul Europei. O situaţie inimaginabilă. În politica românească nu există interes pentru structuri regionale. Pieţele agricole sunt haotice şi nereglementate. În consecinţă, mulţi tineri încearcă să scape de spirala sărăciei lucrând ieftin în strângerea recoltelor din vestul Europei”, scriu austriecii. Ei remarcă faptul că investitorii austrieci sunt puternic reprezentaţi în România. Dar există şi excepţii. “Grupul industrial Gerald Scheighofer se loveşte cel mai puternic de rezistenţa locală. El este acuzat că defrişează suprafeţe mari şi îi elimină pe producătorii mici din zonă. Aceeaşi situaţie o întâmpină şi grupul Esterhazy, care prelucrează lemnul de pe 10.000 hectare în România şi încearcă să îl exporte la un preţ de trei ori mai mare”.

Deschişi pentru investitori
Consul onorific în România, contele austriac Andreas Bardeau, preşedintele unui holding care deţine 21.000 de hectare de pământ românesc, îi susţine pe investitorii austrieci care cumpără pământ în ţara noastră. “România este una dintre puţinele ţări care stau deschise pentru investitori. 40% din terenurile agricole sunt necultivate. Noi nu pot fi puşi în aceeaşi oală cu speculanţii. Noi am creat 200 de locuri de muncă şi nu am luat terenul nimănui. Profitul este mereu reinvestit”, spune Bardeau, care încasează 3 milioane de euro din subvenţii. “Această sumă este necesară pentru acoperirea pierderilor rezultate din recolta slabă şi din cheltuielile ridicate. Vina pentru dependenţa de import o poartă partea română. Faptul că multe proiecte agricole nu sunt realizate este din cauza lipsei surselor de finanţare. Problema o reprezintă băncile”, a încheiat Bardeau.

O practică provenită din Africa şi Asia

Situaţia din România este una simptomatică pentru toată Europa, fenomenul fiind deja denumit “Land-Grabbing”. “Când apar cei mari, cei mici încearcă să se ascundă în agricultură. Împotriva reţelelor de investitori potenţi financiar, micii agricultori nu au nici o şansă. Îşi pierd terenurile chiar şi atunci când nu vor să renunţe la el. Marile concerne controlează agricultura locală. Practica se numeşte Land-Grabbing şi provine în special din Africa şi Asia”, scrie Wiener Zeitung.

Conform unui raport dat publicităţii la sfârşitul lunii aprilie de Alianţa “Hands off  the Land” şi asociaţia europeană a micilor fermieri “Via Campesina”, 3% din marile concerne deţin peste 50% din totalul terenurile agricole din Europa. “Firmele investitorului austriac Andreas Barneau cumpără masiv pământuri în judeţele Arad şi Timiş, depăşind deja 27.000 de hectare. Bardeau este între primii patru investitori străini în România. Mulţi proprietari au avut de pierdut din afacerile cu el, de aceea există şi câteva plângeri împotriva lui. Bardeau Holding România deţine 16 firme care sunt specializate în creşterea animalelor. Micii fermieri nu au nici o şansă în faţa lui”, susţine pentru WZ, Attila Szocs din partea EcoRuralis.

“Pentru a evita barierele legale, în documentele oficiale apare proprietarul iniţial, dar pământul este controlat de actorii mari. În alte cazuri sunt înfiinţate holdinguri naţionale pentru a putea intra în posesia pământurilor, dar sunt şi cazuri în care pământul este cumpărat ilegal. Dacă vreun fermier, care e vecin de parcelă cu marele concern, refuză să îşi vândă terenul, pur şi simplu pământul lui este semănat la grămadă cu restul. Micii fermieri nu sunt ajutaţi. Indiferent că vorbim despre România, Ucraina sau Franţa, banii ajung la marile concerne”, remarcă profesorul Christina Plank de la Universitatea din Viena.

Subvenţii europene
Autorii raportului amintit acuză Uniunea Europeană că finanţează şi încurajează această situaţie prin acordarea de subvenţii. “În 2009, în Spania 16% din producătorii din domeniul agricol au încasat 75% din totalul subvenţiilor. În Ungaria, aproape 93% dintre fermierii locali sunt excluşi de la sistemul de subvenţii. Practic, pentru a supravieţui, ei trebuie să îşi vândă terenurile”, concluzionează Wiener Zeitung.

Paradoxul
Site-ul francez atlantico.fr a întrebat un specialist care este explicaţia acestui nou “Eldorado”, iar răspunsul a venit rapid: “Mai întâi, e clar că preţurile terenurilor sunt sub cele din Europa de Vest. Dintr-o dată asta atrage un anumit număr de viitori proprietari. Al doilea argument important: preţurile produselor agricole au o tendinţă ascendentă. Asta dă impresia eventualilor investitori că se pot face bani. Raportul calitatea pământului/preţul de achiziţie este interesant. În al treilea rând, există o anumită dezorganizare în aceste ţări (România, Bulgaria, Polonia etc) care face să existe terenuri disponibile. În aceste ţări, un anume număr de terenuri nu fac obiectul unei proprietăţi individuale ţărăneşti foarte importante. În momentul colectivizării terenurilor, un număr mare de agricultori a fost îndepărtat de această politică. De aceea revenirea e mai grea”. Totuşi, ceva este paradoxal. “peste jumătate din exploatările agricole ale Europei celor 27 de state sunt în aceste trei ţări. Altfel spus, din 12 milioane de exploatări agricole din Europa, 6 milioane sunt în aceste ţări. Problema este că acestea reprezintă sub 10% din producţia totală”, notează atlantico.fr.
__________________________________

Vânzarea terenurilor către străini ar putea fi limitată
La finele lui 2012, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin anunţa că statul va lua anul acesta unele măsuri pentru a limita cumpărările de teren agricol de către străini, după liberalizarea pieţei, la 1 ianuarie 2014, stipulată în Tratatul de aderare la UE.
Oficialul a declarat, într-un interviu acordat recent pentru business24.ro, că acest subiect este unul foarte sensibil şi că există dezbateri ample pe această temă.
“Foarte mulţi spun că ar trebui să prelungim interdicţia de a vinde terenuri străinilor. Trebuie să vă spun că şi acum străinii, dacă îşi fac o societate în România, pot cumpăra teren agricol şi îl pot lucra. Deja au cumpărat destul de mult şi au plătit taxe şi impozite aici în România. Din punct de vedere legal, al Tratatului de Aderare, nu se mai poate prelungi această interdicţie. Pentru a modifica lucrul acesta, ar însemna o ratificare în toate statele membre, din acest an şi cu Croaţia. Lucru care pare imposibil şi care se va face într-un timp care depăşeşte ianuarie 2014, imposibil la acest moment”, a spus Constantin.

Facilităţi pentru fermieri
Ministrul a mai explicat că vrea să vină cu o serie de facilităţi pentru fermieri, purtându-se în acest sens discuţii cu băncile.
“Am discutat cu băncile să punem gaj terenul agricol pe care vrem să îl cumpărăm, cum era înainte creditul imobiliar. Până acum, nu s-a permis acest lucru, băncile nu au acceptat terenul ca gaj, însă acum vor să accepte acest lucru. Gajarea cu terenul agricol ar fi o măsură foarte benefică pentru agricultorii români ”, a spus Constantin.
Avem în România 11 milioane de hectare de teren arabil din care 10 milioane s-au cerut în acest an pentru a fi plătite, deci 10 milioane dintre ele au fost cultivate, potrivit Agerpres. Potrivit datelor oficiale, din totalul suprafeţei de teren arabil din România, circa 10% este deţinută de străini, prin intermediul firmelor româneşti. (Elena Stan)

Citeşte mai multe despre:   Land-Grabbing,   tara strainilor,   terenuri agricole,   pamant,   pret,   invetitori,   eldorado

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



 

Afisari: 8049


Mai multe titluri din categorie

BACALAUREAT 2016. Patru elevi din Iaşi vor susţine Bacalaureatul în limbajul Braille

BACALAUREAT 2016. Patru elevi din Iaşi vor susţine Bacalaureatul în limbajul Braille
Camelia Gavrilă, inspectorul general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi, a declarat, vineri, că patru din cei 4.887 absolvenţi de liceu care vor susţine începând de luni probele scrise a...

Iohannis: SUA - un garant al securităţii României; aşteptările sunt ca Parteneriatul strategic să crească în amplitudine

Iohannis: SUA - un garant al securităţii României; aşteptările sunt ca Parteneriatul strategic să crească în amplitudine
Statele Unite reprezintă pentru România un garant al securităţii sale, un aliat solid şi un partener de nădejde, de care ne leagă o prietenie trainică, valori, principii şi interese comune, precum şi un at...

Vladimir Putin: Rusia şi NATO vor discuta despre prevenirea conflictelor în zona Mării Baltice

Vladimir Putin: Rusia şi NATO vor discuta despre prevenirea conflictelor în zona Mării Baltice
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat vineri, în timpul unei vizite oficiale în Finlanda, că Moscova va încerca să reia dialogul cu NATO privind măsurile de sporire a încrederii şi de pr...

Atac armat in Bangladesh: Bărbaţi înarmaţi au deschis focul intr-un restaurant din capitala Dhaka

Atac armat in Bangladesh: Bărbaţi înarmaţi au deschis focul intr-un restaurant din capitala Dhaka
Bărbaţi înarmaţi au atacat vineri un restaurant popular din cartierul diplomatic din capitala Bangladeshului, Dhaka, potrivit poliţiei şi unor martori, informează Reuters. Potrivit cotidianului local...

Republica Cehă a devenit oficial 'Cehia'

Republica Cehă a devenit oficial 'Cehia'
'Cehia' a devenit începând de vineri denumirea alternativă oficială a Republicii Cehe, permiţând astfel o scriere scurtată a numelui acestei ţări, a anunţat Ministerul de Externe de la Pr...

Ambasadorul SUA, Hans Klemm, la recepţia de Ziua Independenţei: În această seară celebrăm şi forţa Parteneriatului strategic SUA-România

Ambasadorul SUA, Hans Klemm, la recepţia de Ziua Independenţei: În această seară celebrăm şi forţa Parteneriatului strategic SUA-România
Ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm, a vorbit vineri seara, la recepţia care celebrează Ziua Independenţei, despre parteneriatul dintre România şi Statele Unite ale Americii atât în domeniul...

Câţi bani a făcut prof. univ. dr. Ponta din plagiat?

Câţi bani a făcut prof. univ. dr. Ponta din plagiat?
Consiliul Naţional de Atestare a Diplomelor (CNATDCU) a stabilit oficial că fostul premier Victor Ponta şi-a plagiat teza de doctorat, obţinută în 2003 la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti...

COD GALBEN de furtuni în localităţi din judeţele Ilfov, Argeş, Teleorman, Dâmboviţa şi Giurgiu, vineri seară

COD GALBEN de furtuni în localităţi din judeţele Ilfov, Argeş, Teleorman, Dâmboviţa şi Giurgiu, vineri seară
Administraţia Naţională de Meteorologie a emis, vineri, o atenţionare nowcasting Cod Galben de furtuni valabilă până la ora 19,20 în localităţi din judeţele Ilfov, Argeş, Teleorman,...

Braşov:Accident rutier în lanţ pe DN13 între două tiruri şi trei autoturisme; o persoană a murit după descarcerare

Braşov:Accident rutier în lanţ pe DN13 între două tiruri şi trei autoturisme; o persoană a murit după descarcerare
O persoană a murit în urma unui accident rutier în lanţ petrecut vineri după-amiază pe DN13, la intrarea în localitatea Feldioara dinspre Braşov, când trei autoturisme au fost prinse şi...

Rusia şi Turcia reiau cooperarea militară şi antiteroristă

Rusia şi Turcia reiau cooperarea militară şi antiteroristă
Rusia şi Turcia au decis vineri să-şi reia cooperarea antiteroristă şi militară odată cu iniţierea procesului de normalizare a relaţiilor bilaterale, care au avut de suferit după doborârea de către...

Dragnea: Gabriel Oprea rămâne un om de onoare; relaţia mea cu el va fi aceeaşi

Dragnea: Gabriel Oprea rămâne un om de onoare; relaţia mea cu el va fi aceeaşi
Gabriel Oprea a fost întotdeauna un om de cuvânt, care a generat stabilitate în orice relaţie de colaborare şi parteneriat, a declarat vineri preşedintele PSD, Liviu Dragnea, care a arătat că...

Argeş: Bărbatul care a împuşcat un agent de securitate cu un pistol de tip "airsoft" a fost reţinut

Argeş: Bărbatul care a împuşcat un agent de securitate cu un pistol de tip "airsoft" a fost reţinut
Bărbatul care a împuşcat vineri un agent de securitate cu un pistol de tip "airsoft", în timp ce se afla la un ştrand din municipiul Piteşti, a fost reţinut pentru 24 de ore. Bărbatul...

Alţi torţionari demascaţi. Peste 200 de morţi, doar Vişinescu a fost condamnat

Alţi torţionari demascaţi. Peste 200 de morţi, doar Vişinescu a fost condamnat
Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului a dezvăluit numele altor doi foşti torţionari din perioada comunistă. Este vorba despre Marian Petrescu, fostul comandant al penitenciarului Galaţi şi Gheorghe...

Gorghiu: Demisia lui Oprea - înţeleaptă; politica de alianţe a PNL - decisă luni

Gorghiu: Demisia lui Oprea - înţeleaptă; politica de alianţe a PNL - decisă luni
Copreşedintele PNL Alina Gorghiu a declarat vineri că decizia lui Gabriel Oprea de a se retrage din UNPR este ''înţeleaptă'' şi a afirmat că politica de alianţe a liberalilor va fi decisă s

Germania: 14 ani de închisoare pentru agresorul candidatei pro-refugiaţi la primăria oraşului Koln

Germania: 14 ani de închisoare pentru agresorul candidatei pro-refugiaţi la primăria oraşului Koln
Bărbatul care a înjunghiat-o pe Henriette Reker, invocând poziţia pro-refugiaţi a candidatei devenite primar al oraşului Koln, a fost condamnat vineri la 14 ani de închisoare pentru tentativă de om...