România a demolat “satele lui Potemkin” din Insula Şerpilor

În cea de-a treia zi a pledoariei sale privind statutul Insulei Şerpilor, România a combătut aşa-numitul cadru juridic în care partea adversă, Ucraina, ar vrea să îmbrace măsurile de dezvoltare a acestei insule din Marea Neagră, pe care o vrea inclusă în teritoriul său.

În cea de-a treia zi a pledoariei sale privind statutul Insulei Şerpilor, România a combătut aşa-numitul cadru juridic în care partea adversă, Ucraina, ar vrea să îmbrace măsurile de dezvoltare a acestei insule din Marea Neagră, pe care o vrea inclusă în teritoriul său.

Agentul României la CIJ, Bogdan Aurescu, a demonstrat în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga că recentele măsuri luate de Ucraina în scopul de a face Insula Şerpilor locuibilă nu pot avea nici o valoare juridică şi că acestea au un caracter înşelător, de circumstanţă, fiind luate după declanşarea diferendului cu România, doar pentru a-i servi Kievului în faţa instanţei internaţionale. În consecinţă, măsurile de amenajare şi transformare a minusculului teritoriu din Marea Neagră, care nu a aparţinut Ucrainei, nu pot avea efecte juridice în delimitarea teritoriului marin, Ucraina urmărind doar să creeze iluzia că formaţiunea stîncoasă ar putea fi populată şi ar putea avea o viaţă economică proprie, tocmai pentru a putea revendica un eventual drept asupra platoului continental şi zonei economice exclusive din jurul formaţiunii.

 
POVEŞTI. Cu umorul fin care-l caracterizează, Aurescu le-a reamintit judecătorilor CIJ de povestea “satelor lui Potemkin” ­ un vestit mareşal rus, despre care se spune că obişnuia să “construiască” peste noapte, pe malurile pustii ale Nistrului, “sate” ca să o impresioneze pe împărăteasa Ecaterina cea Mare şi mai ales pe ambasadorii din străinătate care vizitau acele locuri. Povestea spune că mareşalul picta, pur şi simplu, aceste sate pe pînză şi strămuta turme de oi în regiuni pustii, pentru a da ochiului vizitatorului impresia de prosperitate.

 “Nu este prima oară cînd are loc în regiunea în cauză o amplă încercare de a înşela geografia şi de a descrie o aşezare umană, deşi ea nu există. Curţii îi este fără îndoială cunoscută povestea satelor lui Potemkin”, şi-a început Aurescu pledoaria.

 
PATRU PUNCTE. Potrivit corespondentului HotNews la Haga, Aurescu s-a axat pe patru argumente. Primul a fost acela că măsurile de amenajare a Insulei Şerpilor luate de Ucraina sînt destinate exclusiv pentru a produce efecte în procesul de delimitare maritimă între România şi Ucraina. Al doilea, că aceste măsuri au fost luate după “data critică”, adică după cea în care disputa ajunsese deja în justiţie. Al treilea argument este acela că, oricum, eforturile Ucrainei au eşuat, din cauza condiţiilor naturale improprii populării permanente a Insulei Şerpilor, iar al patrulea, că, prin eşecul eforturilor sale, Ucraina demonstrează, de fapt, că este conştientă de situaţia reală a insulei, adică aceea că formaţiunea stîncoasă nu este o insulă, ci o stîncă în Marea Neagră, pentru care măsurile prevăzute de ea sînt, pe cît de inutile, pe atît de neaplicat.