Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Grecii au votat duminică în cadrul alegerilor legislative anticipate, mânaţi pe de o parte de ideea de a-şi redobândi suveranitatea în faţa creditorilor internaţionali, iar pe de altă parte de sentimentul că nu mai au prea mare lucru de pierdut.
Guvernul de coaliţie al premierului conservator Antonis Samaras (cu socialiştii Pasok) a acceptat din 2012 aproape toate reformele cerute de creditorii internaţionali (UE-BCE-FMI) în schimbul unor împrumuturi acordare Greciei în valoare de 240 de miliarde de euro care să-i asigure supravieţuirea.
Unele reforme au început să dea roade, însă populaţia elenă este în continuare îngrijorată de rata şomajului în continuare ridicată (de peste 25%) şi de salariile de multe ori înjumătăţite de la declanşarea crizei.
“Viitorul comun al Europei nu este cel al austerităţii”, a declarat, duminică, la Atena, Alexis Tsipras, după ce şi-a exprimat votul.
Tsipras, 40 de ani, pe care toate sondajele îl arată ca fiind viitorul premier al Greciei, şi al cărui slogan este renegocierea datoriei ţării cu creditorii săi internaţionali, este liderul partidului antiausteritate Syriza, cotat cu prima şansă în alegeri.
La ieşirea de la vot, el a declarat în limba greacă, apoi în limba engleză: “Vom decide dacă mâine troika se va întoarce în Grecia pentru a pune în aplicare măsurile pe care Samaras (premierul conservator) le-a decis, sau dacă mâine ţara noastră se va lansa într-o negociere dificilă pentru reîntoarcerea demnităţii”.
Speranţe şi pentru alţii
Alegerile din Grecia dau speranţe şi altor partide radicale de stânga europene, precum Podemos în Spania sau Frontul de Stânga condus de Jean-Luc Mélenchon în Franţa.
După ce şi-au exprimat îngrijorarea, partenerii europeni ai Greciei au ales să dea dovadă de calm în aşteptarea rezultatelor scrutinului. “Populaţia elenă va alege în mod liber şi independent calea pe care doresc să o urmeze. Sunt sigură că vom găsi soluţii cu calm”, a declarat vineri cancelarul german Angela Merkel.
Rezultatul formaţiunii neonaziste Zori Aurii constituie de asemenea o miză electorală. În ciuda procesului cu care se confruntă zeci de membri ai săi pentru 'apartenenţă la o organizaţie criminală', iar şapte din cei 16 deputaţi ai săi riscă închisoarea, între care şi liderul formaţiunii, Zori Aurii ar putea rămâne duminică cea de-a treia formaţiune politică a ţării.
În cazul unui eşec al partidelor situate pe primele trei locuri în alegeri de a forma un guvern, grecii vor fi nevoiţi să se întoarcă la urne în luna martie.
Citește pe Antena3.ro
