Dragnea: 2-1 pentru închisoare cu executare

Completul de 3 judecători de la ÎCCJ l-a condamnat, ieri, pe preşedintele PSD Liviu Dragnea, la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul angajărilor de la DGASPC Teleorman. Decizia, care nu este definitivă, şi în care există o opinie separată de achitare va fi atacată cu apel, în principal pentru că judecătorii care au constituit opinia majoritară nu au pus în aplicare Decizia nr. 405 din 2016, privind abuzul în serviciu, în sensul că aceasta constituie infracţiune doar dacă prin săvârşirea faptei s-a încălcat o lege organică sau o ordonanţă de Guvern.

Liviu Dragnea a fost achitat, cu majoritate de voturi, pentru instigare la infracţiunea de fals intelectual, însă a primit condamnare pentru instigare la abuz în serviciu, care, prin contopirea cu pedeapsa de doi ani de închisoare primită în Dosarul „Referendumul”, a ajuns la 3 ani şi 6 luni închisoare. Cu executare. Fapta pentru care a primit această condamnare ar fi fost săvârşită de Dragnea în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman. Iniţial, DNA ceruse pentru Dragnea o pedeapsă de şapte ani şi jumătate de închisoare cu executare. Singura persoană dintre cele 11 trimise de DNA în judecată în acest dosar a fost Bombonica Prodana, fosta soţie a liderului PSD, împotriva căreia a încetat procesul penal ca urmare a achitării prejudiciului reţinut în dosar, dar care a primit, totuşi, o amendă în valoare de 1.000 de lei.

Tot cu executare, dar 3 ani şi 7 luni de închisoare, a primit şi Floarea Alesu, fost director al Protecţiei Copilului Teleorman, acuzată de abuz în servciu şi fals intelectual. Ca şi în cazul lui Dragnea, Alesu a mai fost condamnată la o pedeapsă cu suspendare, care a fost contopită cu cea din acest dosar.

Sentinţă doi contra unu

În cazul tuturor celorlalţi inculpaţi, au fost pronunţate condamnări cu suspendare. Cele mai multe de câte trei ani, cu un termen de supraveghere de cinci ani, dar există o condamnare de doi ani şi două de câte un an cu suspendare, pe un termen de încercare de trei ani. Toate condamnările au fost pronunţate de doi dintre cei trei judecători care au constituit completul Secţiei Penale de la Înalta Curte. În toate cele 11 cazuri, al treilea judecător a făcut opinie separată, prin care arăta că se impunea pronunţarea unor soluţii de achitare pentru toţi inculpaţii. Soluţia majoritară mai conţine şi obligarea lui Liviu Dragnea, alături de alţi acuzaţi, la plata prejudiciului de 108.612 lei către Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman. Condamnarea din Dosarul „Referendumului” a fost suspendată şi contopită cu cea din prezentul dosar.

Legislație ambiguă

Cei doi judecători care au pronunţat sentinţe de condamnare la închisoare în acest dosar nu au ţinut cont de prevederile Deciziei Curţii Constituţionale nr. 405/2016, cu referire la abuzul în serviciu, aşa cum este el prevăzut în Codul Penal. Prin această decizie, CCR a arătat că articolul care incriminează abuzul în serviciu este constituţional în măsura în care fapta săvârşită încalcă o lege primară (lege organică, lege ordinară sau ordonanţă de urgenţă a Guvernului). În dosarul angajărilor de la DGASPC Teleorman, se reţine încălcarea unor acte cu caracter administrativ intern.