Presiuni prin lege ca avocatul să fie turnător!

Combaterea spălării banilor și finanțării terorismului dispune de o nouă reglementare europeană, mult mai strictă, obligatorie de aplicat în toate statele UE din 10 ianuarie 2020. A cincea directivă europeană în acest domeniu include în regimul de supraveghere și cryptomonedele, comerțul de artă, închirierea imobilelor de lux, casetele de valori și impune reguli pentru aflarea beneficiarilor reali, scoaterea din anonimat a acționariatelor și lărgește schimbul de informații între entitățile care supraveghează tranzacțiile cu risc de spălare a banilor și finanțare a terorismului. Directiva este preluată în legislația națională prin reglementări chiar mai aprige decât a cerut legiuitorul UE, ceea ce a provocat scandal în breasla avocaților .

Directiva a fost adoptată în 30 mai 2018 și a impus aplicarea ei în dreptul național până cel târziu în 10 ianuarie 2020. Noua Directivă o continuă pe cea din 2015 și permite o întărire a puterii entităților de cercetare financiară, adâncește transparența informațiilor relative la beneficiarii efectivi ai operațiunilor.Legiuitorul UE a constatat că a devenit necesară modificarea Directivei UE 2015/849 care este principalul instrument juridic pentru prevenirea utilizării sistemelor financiare ale Uniunii în scopul spălării banilor și finanțării terorismului. În motivarea noii Directive se arată că ,,recente atacuri teroriste au scos la iveală noi tendițe în privința modului de acțiune în care grupurile teroriste își finanțează și desfășoară operațiunile”. În plus, Comisia a constatat că ,,anumite tehnologii moderne au devenit populare ca sisteme financiare alternative, rămânând în afara cadrului reglementat,

Cryptomonedele intră sub control

 Măsurile de protecție introduse de noua Directivă sunt proporționale cu riscurile pe care le ridică extinderea terorismului prin folosirea sistemelor financiare pentru finanțarea activității criminale. Utilizarea abuzivă a monedelor virtuale poate fi restrânsă prin introducerea platformelor de tranzacționare și a schimburilor cu aceste monede în zonele de schimb de informații. Europol a avertizat utilizarea crescută a cryptomonedelor pe circuitele ilicite. De asemenea, vor fi introduse în supraveghere și cardurile preplătite anonime care efectuează plăți la distanță mai mari de 50 de euro. Băncile și asigurătorii nu mai sunt singurele canale pe unde se tranzacționează fondurile de origini îndoielnice, susceptibile să fie utilizate de grupările criminale și teroriste. Sunt de acum obligatorii la raportare și activitățile din comerțul de artă, licitații din galerii și comisionarea, care depășesc valoarea de 10 000 de euro. La fel și închirierile de imobile de lux, cu peste nivelul de 10 000 de euro, sunt incluse în supraveghere pentru posibile spălări de bani.

 Recentele scandaluri care au pus în evidență acțiuni de amploare a spălării banilor prin circuitele bancare ale entităților din Danemarca și Suedia ridică și probleme legate de accesul la informații de natură prudențială referitoare la instituții de credit și instituții financiare. Noua Directivă menționează că aceste informații vizează competența și onorabilitatea directorilor și acționarilor, mecanisme de control intern, guvernanța și gestionarea riscurilor care sunt adesea indispensabile pentru supravegherea adecvată a acestor instituții din punctul de vedere al combaterii spălării banilor și finanțării terorismului. În privința transparentizării beneficiarilor reali din entitățile corporative, a persoanelor cu funcții importante în sistemele publice, se instituie registre la nivel național care vor fi interconectate cu platforma europeană centrală până la 10 martie 2021. În calendarul de aplicare a Directivei se menționează că statele UE trebuie să instituie mecanisme centralizate automatizate care să permită identificarea conturior bancare și de plăți, a casetelor de valori până la 20 septembrie 2020.

“Statele UE trebuie să instituie mecanisme centralizate automatizate care să permită identificarea conturilor bancare și de plăți, a casetelor de valori până la 20 septembrie 2020”.

Directiva UE 2015/848.

Fără conturi secrete în UEFA

Practica ascunderii persoanelor implicate pe ,,drumul banilor” este facilitată și de existența unor conturi secrete, fără ca instituția de credit să cunoască numele clientului, identitatea reală. Potrivit Directivei V, se reconfirmă ilegalitatea acestor manevre: “Legislația UE interzice instituțiilor de credit deținerea de conturi anonime, carnete de economii anonime sau casete de valori anonime”.

România mai catolică decât Papa

Directiva europeană a fost translatată în legislația națională, odată ce Parlamentul a aprobat Legea 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, intrată în vigoare la data de 18 iulie 2019. Prevederile noii legi au scos fundațiile și asociațiile dintre entitățile care au obligații de raportare, dar a introdus experții, cenzorii, contabilii autorizați, care au de acum, sub sancțiune penală, sarcina raportării tranzacțiilor suspecte spre unitățile de informații financiare. Avocații sunt menținuți cu aceeași obligație, dar, spre deosebire de reglementarea anterioară, Legea 129/2019 aduce o “inovație” care intră în contradicție cu codul deontologic al profesiei, de păstrare a secretului profesional. Avocata Silvia Uscov, din cadrul Baroului București, aduce critici juridice pertinente legate de mecanismul de raportare direct către Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB), așa cum stabilește Legea 129/2019. Într-un articol publicat recent pe juridice.ro, autoarea propune ca raportarea să se facă de avocat către autoritatea de autoreglementare- în speță, Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR). Directiva UE 2015/849 prevede de altfel explicit la paragraful 39 că “În cazul anumitor entități obligate, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a desemna un organ corespunzător de autoreglementare care să fie informat în primă instanță în locul unității de informații financiare”. Această prevedere a Directivei, scrie autoarea, este, conform CEDO “o garanție importantă pentru a menține protecția drepturilor fundamentale în ceea ce privește obligațiile de raportare aplicate avocaților”. De altfel, În Legea 656/2002, care reglementa combaterea spălării banilor, avocații raportau UNBR și nu ONPCSB, dar parlamentarii români au ales acum o variantă care creează și premise de neconstituționalitate. Autoarea apreciază că “legiuitorul național a dezvoltat o practică de a prelua integral directivele europene (neglijând specificul național), dar în cazul de față și-a dat silința să obțină maximum de restricții ale drepturilor și libertăților cetățenilor români”. Articolul constată cu îngrijorare că “presiunea de a transforma avocatul, păstrător al secretelor clientului, în denunțător nu e nou, organele de stat încercând pe diverse căi să înfrângă voința avocatului sau etica profesională prin diverse metode”. Titlul articolului citat este fără echivoc: “Avocații nu sunt turnători!”