Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De la începutul acestui an, premierul ungar Viktor Orban adresează, prin Poşta Română, mii de scrisori de felicitare către cetăţenii din România care au dobândit şi cetăţenia ungară.
Într-un articol intitulat “Scrisorile lui Orban în Transilvania - autorităţile române pot afla totul”, jurnaliştii de la cotidianul Nepszabadsag susţin că “Poşta Română creează baze de date cu numele şi adresele destinatorilor scrisorilor lui Orban. Acestea pot ajunge cu uşurinţă în proprietatea autorităţilor române”. Acestea nu au semnalat deocamdată că ar avea vreo obiecţie împotriva dobândirii dublei cetăţenii în România. “Nu poate fi exclus ca un Guvern viitor să îşi amintească de modelul slovac şi să retragă cetăţenia română celor care au dobândit-o şi pe cea ungară, iar atunci bazele de date cu numele şi adresele acestor persoane le-ar uşura demersul. Tocmai din motivul securizării datelor, instituţia premierului nu trimite scrisori de felicitare în Slovacia. În regulamentul de funcţionare a Poştei Române scrie că datele pot fi transmise autorităţilor care le solicită”, mai notează sursa citată.
Obiectivul Ungariei
Însuşi Orban Viktor le explică în scrisoarea de felicitare noilor posesori de cetăţenie ungară că obiectivul acordării acesteia este “ca să ne organizăm, să guvernăm Ungaria din nou împreună şi să putem influenţa viitorul naţiunii, iar pentru asta trebuie să ştim unul de celălalt”. În acest sens, Guvernul a decis că aceşti cetăţeni trebuie să beneficieze de informaţii actuale despre Ungaria. Astfel, Guvernul a trimis deja un număr mare de scrisori cetăţenilor din afara graniţelor ţării, “pentru a fi implicaţi în deciderea viitorului Ungariei”. “În luna februarie au fost expediate primele 160.000 de scrisori, ceea ce a implicat costuri de 45 de milioane de forinţi (153 de mii de euro). Operaţiunea 'Trebuie să ştim unul de celalalt' implică şi faptul că autorităţile române vor avea posibilitatea să pună mâna pe informaţii”, concluzionează Nepszabadsag.
Confidenţialitate
Plecând de la aceste informaţii, jurnaliştii de la atlatszo.hu au solicitat acordurile dintre autorităţile ungare şi Poşta Română prin care ar trebui să se garanteze confidenţialitatea informaţiilor despre destinatarii scrisorilor premierului Orban Viktor. Ministerul de Justiţie din Ungaria a subliniat că “la baza luării legăturii cu cetăţenii din afara graniţelor ţarii care au dobândit cetăţenia ungară a stat intenţia ca acest lucru să se întâmple cât mai repede şi în cea mai mare siguranţă, aspecte de care s-a ocupat Poşta Maghiară”. Oficialii poştei au adăugat că pentru o mai mare siguranţă, scrisorile au fost trimise prin Priori-Post. Nu există o lege care să reglementeze protecţia datelor destinatarilor. Ea rămâne la latitudinea poştei de pe teritoriul ţării în care locuieşte destinatarul, fiind protejată de eventuala legislaţie în vigoare din acea ţară”.
Exista cadru legal
Poşta Română a confirmat pentru sursa citată că datele sunt stocate prin programul Track&Trace, iar acestea pot ajunge în custodia partenerilor cu care au contract, precum Poliţia, Casa de Pensii sau Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Jurnaliştii maghiari susţin că legea de funcţionare a Serviciului Român de Informaţii (SRI), Legea 14/1992, împuterniceşte prin mai multe paragrafe instituţia să solicite documente de la instituţiile publice, inclusiv Poşta Română, prin invocarea ameninţării asupra siguranţei naţionale. “Nu trebuie să fim tocmai naivi ca să înţelegem că informaţiile legate de numele şi adresele cetăţenilor români care dobândesc şi cetăţenia ungară sunt cel puţin interesante pentru SRI”, scrie atlatszo.hu.
Transindex notează că Universal Postal Union, de care aparţine şi Poşta Română, a adoptat o hotărâre prin care bazele de date cu numele şi adresele stocate de oficiile poştale să fie destinate doar scopurilor pentru care sunt colectate. În acest sens, poşta va avea obligaţia să anunţe fiecare persoană în ce mod şi cu ce scop stochează datele personale. Reglementarea va intra în vigoare în România abia de la 1 ianuarie 2014. “Rămân multe lucruri neclare în problema comunicării dintre Guvernul ungar şi cetăţenii din afara ţării, dar cu siguranţă persoanele care au dobândit cetăţenia nu îşi doresc ca datele lor să fie stocate”, încheie transindex.
Valuri de solicitări în România
Peste 422.000 de cereri, dintre care 283.866 din partea unor cetăţeni români, au fost înaintate pentru obţinerea cetăţeniei ungare de la lansarea unui sistem de acordare a acesteia într-o procedură simplificată, în ianuarie 2011, anunţă site-ul allampolgarsag.gov.hu. Peste 203.000 de solicitări au fost prezentate în Ungaria, iar peste 340.000 de persoane au depus jurământul de credinţă după dobândirea cetăţeniei, potrivit site-ului amintit. În ţările vecine Ungariei, 149.449 de cereri au fost depuse în România, 46.400 în Serbia, 10.437 în Ucraina, 454 în Austria şi 161 în Slovacia. Alte 1.779 de solicitări au provenit din Marea Britanie, 1.472 din Germania, 1.427 din Statele Unite şi 1.060 din Israel. Există câte o solicitare şi din ţări precum Senegal, Surinam, Seychelles, Yemen, Cuba, Cambodgia şi altele. În total, au aplicat pentru cetăţenie ungară 283.866 de cetăţeni români (cel mai mare număr de cereri – n.r), 76.652 de cetăţeni sârbi, 50.658 de ucraineni, 1.515 slovaci şi 1.289 croaţi. Datele statistice arată că multe cereri ale persoanelor care trăiesc în ţări vecine au fost depuse în Ungaria.
Procedură de urgenţă
Parlamentul de la Budapesta a decis în mai 2010 că toate persoanele sau descendenţii acestora care au avut cetăţenie ungară înainte de 1920 sau între 1938 şi 1945 să primească din nou această cetăţenie în procedură de urgenţă. Vorbirea fluentă a limbii maghiare reprezintă o cerinţă pentru dobândirea cetăţeniei, însă nu este necesară rezidenţa în Ungaria sau examinarea cunoştinţelor legate de Constituţia acestei ţări. Modificarea legii din 1993 referitoare la naţionalitatea ungară prevede că “Republica Ungară este responsabilă de destinul ungurilor care trăiesc în afara graniţelor şi susţine promovarea legăturilor lor cu Ungaria”. Modificarea a fost adoptată la 26 mai 2010 de Adunarea Naţională Ungară cu o majoritate zdrobitoare, introducând astfel procedura simplificată de naturalizare. Important este ca “naturalizarea să nu aducă prejudicii securităţii publice sau securităţii naţionale a Ungariei”, după cum prevede legea.
