Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Capra neagră nu mai este monument al naturii, în România, cum era în anii '50, iar legislaţia europeană actuală nu o consideră specie protejată, din cauză că, în Europa, se găsesc foarte multe exemplare, a declarat Mihai Zotta, director tehnic la Fundaţia Conservation Carpathia, care derulează proiecte de mediu în Munţii Făgăraş.
"Capra neagră a fost cândva monument al naturii în România, prin anii '50. Aceasta nu mai este monument al naturii în prezent, dar este un animal protejat în parcurile naţionale. În Europa, există zeci de mii, poate sute de mii de capre negre. Acolo, neexistând carnivore în păduri, ele s-au înmulţit foarte mult. Din cauză că, la nivel european, această specie este foarte abundentă, prin legislaţia europeană, specia nu apare ca fiind specie protejată în Europa. Poate că în România ar trebui să-şi redobândească acest statut. În perioada de după război, capra neagră a avut un declin foarte puternic în România, iar în perioada comunistă a început o acţiune intensă de populare. După '90, odată cu apariţia vânătorilor străini, a început iar un uşor declin al caprei negre", a spus Zotta.
Acesta a precizat că, prin declararea unor mari areale ca fiind parcuri naţionale, populaţia de capre negre s-a refăcut, însă numai în aceste zone.
"Partea bună este că, odată cu înfiinţarea parcurilor naţionale, cum sunt Munţii Rodnei, Ceahlău, Călimani, Piatra Craiului, Bucegi, Retezat, şi odată ce în aceste parcuri a fost oprită vânătoarea începând cu 2004, populaţia de capre negre s-a înmulţit în aceste parcuri. Un exemplu foarte pozitiv sunt Cheile Bicazului, unde există deja aproape 300 de capre negre. Însă, prin faptul că s-a restrâns vânătoarea în aceste parcuri, presiunea s-a mutat în alte zone, cum ar fi zona Munţilor Făgăraş, unde efectivele au mai scăzut şi este nevoie de nişte măsuri de protecţie. O problemă rămân zonele din afara parcurilor naţionale, unde s-a intensificat vânătoarea. Este necesară o mai bună monitorizare a efectivelor. Modalităţile de evaluare sunt foarte vechi în România. În Europa, se folosesc metode moderne, camere de monitorizare, camere de termoviziune", a explicat reprezentantul Conservation Carpathia.
Mihai Zotta a participat, marţi, la semnarea de către ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, şi directorul executiv al Fundaţiei Conservation Carpathia, Christoph Promberger, a unui protocol de colaborare într-un proiect de 5,8 milioane de euro, pentru refacerea ecologică a mai multor zone din Munţii Făgăraş.
