Cum sunt pedepsiţi poliţiştii pentru performanţe

România este ţara în care poliţiştii sunt încadraţi periodic din sursă externă, după ce sistemul care ar trebui să apere ordinea publică şi cetăţenii rămâne fără profesionişti. Fenomenul este explicabil prin tratamentul care li se  aplică poliţiştilor. Unul care reuşeşte, prin eforturi colosale şi nopţi pierdute, să obţină cele mai multe rezultate, aducând beneficii de miliarde de lei statului român, poate să nu primească nicio răsplată şi chiar să fie sancţionat la prima greşeală minoră pe care o face. Şi maşina de serviciu trebuie s-o plătească, dacă o loveşte în misiune, pentru că MAI nu plăteşte asigurările CASCO.

Poliţiştii români care au performanţe deosebite, dar nu sunt răsplătiţi corespunzător pentru ceea ce fac, pleacă din sistem. Poliţia Română se confruntă de mai mult de zece ani cu situaţii de criză, cauzate de tratamentul care li se palică exact poliţiştilor care fac performanţe, iar tinerii nou veniţi sunt din ce în ce mai greu de integrat. Un salariu mediu de 2.000 de lei pe lună, cu posibilitatea de a primi oricând o sancţiune, pentru cea mai mică eroare, îi descurajează  pe cei mai buni apărători ai legii, dar îi încurajează să intre în poliţie pe cei care nu au de gând să facă prea mult, însă ştiu că pot promova fără să depună eforturi în misiuni operative.

Merite de până-n 50% din soldă, la şase luni

Dincolo de scandalul iscat de agentul Poliţiei Rutiere care a fost lovit de Critian Boureanu, săptămâna trecută, şi a ripostat în acelaşi fel, cei care au misiuni operative se confruntă permanent cu situaţii care-i determină să părăsească sistemul. “Salariul pentru lucrări de excepţie sau pentru misiuni speciale se acordă de două ori pe an şi reprezintă între 1% şi maximum 50% din salariul de bază. Suma este foarte mică, de obicei. Salariul mediu al unui poliţist este de până la 1.500 de lei pe lună, la care se acordă norma de hrană, de 900-1.000 de  lei pe lună, dar această normă de hrană nu este plătită în bani, în multe cazuri”, explică Dumitru Coarnă, liderul Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC). În afara ajutorului pe care poliţiştii îl pot primi de la sindicatul din care fac parte, sistemul nu le oferă decât ajutorul în caz de deces şi încadrarea membrilor familiei în sistem, după caz. Dar şi acest ajutor a fost câştigat tot prin lupta sindicală, ca şi posibilitatea de asigurare de viaţă şi de boală, pe care încă nu o au toţi poliţiştii operativi. SNPPC este şi singura organizaţie sindicală care le oferă membrilor ajutor financiar pentru angajarea unui avocat sau asistenţă juridică, prin avocaţii organizaţiei, în caz de litigiu, aşa cum se întâmplă în cazul poliţistului de la Rutieră care a fost implicat recent în scandalul cu politicianul Cristian Boureanu. “Colegul nostru de la Udrişte primeşte din partea sindicatului banii necesari pentru a fi reprezentat în instanţă. În legătură cu acuzaţiile care i-au fost aduse de politician, ştim deja că raportul medicolegal arată o altă situaţie decât cea reclamată, pentru că Boureanu avea dinţii rupţi în urma unui accident cu un ATV, în niciun caz nu i-au fost rupţi în urma ripostei poliţistului atacat în timpul misiunii”, mai spune Coarnă.

Nu sunt operativi, dar sunt anglofoni

Alte nemulţumiri ale celor care fac performanţe la locul de muncă sunt legate de restricţiile care le sunt impuse la înscrierea pentru concursurile de ocupare a posturilor de conducere. “În primul rând, nu înţelegem de ce testul eliminatoriu pentru un astfel de concurs este la limba engleză. La limba română nu se dau teste, dar trebuie să susţinem test scris şi interviu cu terminologie de specialitate în limba engleză, deşi aşa ceva nu se întâmplă în nicio ţară din Europa. Mai mult, dacă şeful nu e de acord să se înscrie cineva la examen, ştim că e mai bine pentru noi să renunţăm din start, pentru a nu avea probleme mai târziu”, mărturiseşte un poliţist din Vrancea. Cei care se lovesc de astfel de probleme nu au nici măcar dreptul să se revolte şi să vorbească despre piedicile care li se pun, chiar şi atunci când vor să avanseze în carieră. Pe de altă parte, mulţi poliţişti care au ajuns şefi, pe merit, se plâng de greutăţile pe care le întâmpină la formarea echipelor operative, în multe zone ale ţării, pentru că cei pe care trebuie să-i integreze în echipă sunt buni cunoscători de limba engleză, dar nu şi de legislaţie şi proceduri specifice acestei meserii. Asta se întâmplă de când limba engleză a devenit materie de bază inclusiv pentru examenele de admitere la şcolile de poliţie sau pentru integrarea personalului recrutat din sursă externă, în ultimii ani.

Unii muncesc pentru a plăti pagube

Performanţa se premiază rar în Poliţie. Salariul de merit al angajaţilor MAI nu este doar mic, ci poate fi şi retras, printr-o decizie a şefului de serviciu, după şase luni de merite deosebite şi misiuni speciale, dacă poliţistul care ar trebui să-l primească face o singură greşeală. Cu un astfel de caz se confruntă SNPPC chiar în această perioadă, după ce unul dintre poliţişti a fost ameninţat cu sancţiuni severe şi i s-a anulat salariul de metrit pe care-l aştepta, după ce a făcut un accident minor cu maşina de serviciu, în misiune. “Astfel de cazuri nu s-au generalizat, din fericire. Procentul este destul de mic, dar noi încercăm să le acordăm sprijin celor care ajung în astfel de situaţii”, spune liderul sindical Dumitru Coarnă.

Serviciul Omoruri din cadrul Poliţiei Capitalei a primit „vizita” Corpul de Control al IGPR, anul trecut. Pe acelaşi principiu al sancţionării performanţelor, locul laudelor pe care ar fi trebuit să le primească poliţiştii, pentru 100% cazuri rezolvate, a fost luat de sancţiuni pentru detalii lipsă în procedură, printre care şi lipsa unui autocolant pe o uşă. Procentul de 100% cazuri soluţionate este de 2,5-3 ori mai mare decât în cazul poliţiilor mult mai bine dotate cu echipamente şi cu specialişti mult mai bine remuneraţi, din vestul Europei.

Noi le asigurăm poliţiştilor, prin fondurile sindicatului, asistenţă juridică, iar în caz de îmbolnăvire, le oferim sprijin, prin intermediul Fundaţiei Sfântul Nicolae. În rest, ei nu primesc prea mult sprijin, dacă au probleme.  Dumitru Coarnă, preşedinte SNPPC

Deficitul de personal din Poliţie este, în ultimii doi ani, de 20%, reprezentând circa 20.000 de oameni de care este nevoie în sistem. Deşi sunt mulţi cei care se prezintă la recrutare sau se înscriu la şcolile de Poliţie şi la Academie, rămân puţini dispuşi să facă munca operativă, care e cea mai grea, cea mai importantă şi cea mai prost plătită.