x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator De ce nu ne ținem de rezoluțiile de Anul Nou

De ce nu ne ținem de rezoluțiile de Anul Nou

de Oana Portase    |    27 Dec 2017   •   13:30
De ce nu ne ținem de rezoluțiile de Anul Nou
Sursa foto: SIphotography/Getty Images/iStockphoto

La fiecare final de an, ne facem o listă de rezoluții și ne promitem că de această dată ne ținem de ele. O să slăbim, o să ne lăsăm de fumat, o să citim mai mult și o să fim mai buni. Doar că aceste lucruri nu se întâmplă. Unii nu fac niciun pas pentru noile obiective, în timp ce alții le abandonează după o lună sau două. În luna decembrie, o luăm de la capăt cu lista și ne promitem că ne vom schimba viața.

 

Ideea unui nou început și dorința de a ne schimba viața în bine ne aduc un plus de entuziasm la fiecare început de an. Înainte de seara de Revelion, ne facem un fel de listă de dorințe și sperăm că de la miezul nopții totul va fi mai bine. Pășim hotărâți în noul an, dar nu atât de determinați încât să ne punem pe treabă chiar de pe 1 ianuarie. Ne trezim obosiți după o noapte de distracție, încă mai avem mâncare de la petrecere iar sportul poate să mai aștepte. Uite așa trec primele zile ale noului an și nu facem nimic, iar pe parcurs ne pierdem determinarea. Cei care au voință pentru a aplica schimbările încă de la început de an își pierd determinarea după o lună sau două. La final de an ne spunem din nou „de data aceasta mă țin de treabă”.

 

De la dorințe la obiective

Am încercat să aflăm de la specialiști de ce nu reușim să ne ținem de rezoluțiile de final de an. „Părerea mea este că principalul motiv este că nu le transformăm în obiective, ci le lăsăm la nivel de dorinţe. Dacă spun că vreau să slăbesc, este pur şi simplu o dorinţă pe care o am. Dacă spun: vreau să slăbesc 3 kilograme, în două luni, şi o să aplic dieta cutare şi mă apuc să fac lucrurile şi le desfac în paşi mici, în momentul acela am şanse să-mi îndeplinesc obiectivul. Mai mult decât atât, dacă am şi obişnuinţa de a procrastina, atunci pur şi simplu iau dorinţa, o pun în mintea mea, după care o parchez într-un loc mai puţin accesat pentru că mă ocup de alte lucruri care sunt prioritare în curgerea obişnuită a unei zile. Avem nevoie de obiective clare pe care să le urmărim permanent. Trebuie să le prioritizăm. Nu pot să-mi pun 20 de obiective şi să-mi doresc să le îndeplinesc într-un timp foarte scurt. Noi avem nişte resurse limitate, începând cu resursa timp şi terminând cu resursa energie personală. Atunci este foarte important să ştiu să le prioritizez şi să aloc în existenţa mea de zi cu zi un loc şi un timp anume pentru fiecare dintre obiective”, explică psihologul Cristina Fulop.

 

SFATURILE SPECIALIȘTILOR

Fă o listă de obiective pentru noul an

Nu stabili mai mult de unul sau două obiective majore

Definește țeluri cât mai clare și notează pașii de urmat

Obiectivele alese trebuie să fie realiste

Fă și o listă de priorități

Ai răbdare, rezultatele nu vin peste noapte

 

Problema scepticismului la români

Lista rezoluțiilor poate conține și schimbări majore de comportament, schimbări ale felului în care relaționăm sau ne raportăm la cei din jurul nostru. Doar că alt obstacol din calea noastră este că, deși vrem schimbare, suntem sceptici și în sinea noastră nu credem că lucrurile vor evolua în bine. Așa că ne dăm ușor bătuți și găsim cu greu determinarea de a face ceva. „În clipe de entuziasm, ne propunem foarte multe lucruri. Este un factor mai de grabă psihologic. În momentul în care eşti entuziasmat, spui că de astăzi o să fac nu ştiu ce. E un comportament adolescentin. Adolescenţii spun că gata, de mâine mă schimb şi nu se întâmplă acest lucru. N-aş spune că românii neapărat fac chestia asta, ci este un tip de comportament care se găseşte la anumite persoane. Cea mai mare parte a românilor este sceptică; un sceptic nu are această viziune. Dacă ne uităm la scepticismul social, vedem că este mare, iar la astfel de oameni nu o să găsim poveşti de genul că o să fie bine. Ar trebui să crezi că şi România va fi bine de la anul, dar mulți români nu prea cred că va fi mai bine. În general aşteptările sunt de cele mai multe ori în România negative. Sigur că există oameni mai entuziaşti, care pot să aibă asemenea replici, dar nu neapărat la nivel de populaţie ca o dominantă. E vorba aceea că optimistul este doar o persoană prost informată”, crede sociologul Alfred Bulai.

 

Profilul psihologic al românilor

Un studiu amplu, realizat pe parcursul mai multor ani, condus de profesorul Daniel David, de la Universitatea Babeș-Bolyai, arată că românii sunt sceptici, cinici, conformiști sau indisciplinați în situații diferite, preocupați de binele altora doar dacă fac parte din familie, și defensivi. Părțile pozitive sunt creativitatea și inteligența, dar partea proastă este că nu știm să le valorificăm.

Secretul îndeplinirii dorințelor puse de Revelion este să fii realist. Alege un obiectiv sau două, împarte-le în pași mici și concreți și ține-te de treabă. Ca să îți menții starea de spirit ridicată, oferă-ți câte o recompensă după fiecare etapă câștigată.

 

×