Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
“Mesajul eshatologic al spaţiului liturgic creştin. Arhitectură şI icoană în Moldova secolelor XV-XVI”. Acesta este titlul unei lucrări deosebit de valoroase, de teologie şI artă, deopotrivă, structurată în 500 de pagini, avându-l autor pe pr. Gabriel Herea, parohul bisericii ctitorite de Ştefan cel Mare la Pătrăuţi-Suceava. Publicată la Editura “Karl A. Romstorfer” a Muzeului Bucovinei, cartea părintelui Gabriel Herea a fost lansată recent la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, cu invitaţi de seamă, între care Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, academicianul Răzvan Theodorescu, prof. univ. dr. Tereza Sinigalia, coordonatorul ştiinţific al lucrării.
Volumul a primit numeroase aprecieri. Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal a accentuat asupra faptului că persoanele care vor citi această lucrare, ca şi alte multe lucrări fundamentale dedicate picturii şi semnificaţiilor teologice, istorice, filosofice ale picturilor din spaţiul românesc medieval, vor constata că această teologie a icoanei s-a dezvoltat într-o bogăţie şi într-o profunzime cu totul excepţională. “Este foarte interesant că mulţi dintre autorii acestor picturi atât de valoroase, care sunt mărturia geniului creator al poporului român, au fost oameni simpli. Sigur că au pictat mulţi artişti greci, însă mulţi dintre artiştii celebrelor noastre fresce din Moldova, Ţara Românească, Transilvania sunt oameni proveniţi din lumea satului, fapt ce ne relevă o realitate care trebuie mereu amintită, cea privitoare la profunzimea culturii spirituale a ţăranilor analfabeţi din secolele trecute.”
Pe de altă parte, academicianul Răzvan Theodorescu, a subliniat că “dintre toţi autorii care s-au ocupat de raportul Liturghiei cu arta - o temă foarte cercetată în străinătate, mult mai puţin cercetată la noi - este, o spun deschis, cel mai bun.”
Coordonatorul ştiinţific al lucrării, prof. univ. dr. Tereza Sinigalia, a menţionat că a acceptat colaborarea cu părintele Gabriel Herea la nivel doctoral, constatând că tema propusă este o noutate în literatura românească. “Am putea spune că părintele este un deschizător de drumuri şi unul extrem de serios, extrem de aplicat, care, de fapt, îşi pune în valoare cunoştinţele de teologie, de la care a plecat, şi foarte solidele cunoştinţe de istoria artei, pe care le-a acumulat pe parcurs. Domnia sa a realizat o teză în care curg două râuri: unul al artei sacre din Moldova- arhitectură şI pictură murală - şI unul al teologiei, pe care părintele o studiase şI I se dedicase. Este rezultatul unei munci de 4 ani, din ce în ce mai profunde. Părintele găsea noi surse şI îşi punea în permanenţă noi întrebări. Cartea este extrem de bogată în idei văzute printr-o prismă proprie, un lucru absolut merituos, un mod original de a interpreta fenomene, texte, spaţiu sacru şI imagine sacră, ceea ce îl determină pe cititor să dorească să ştie mai mult”, a spus doamna Sinigalia.
Părintele Gabriel Herea a mărturisit că, de fapt, cartea nu a fost un scop în sine, ci o căutare pe care nu a început-o voit, ci a fost ca o ascultare primită de la ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei şI Rădăuţilor care, după ce i-a încredinţat biserica-monument de la Pătrăuţi, i-a sugerat că ar fi bine să cerceteze pictura sfântului locaş înnegrită de fum. “Am ajuns preot la Pătrăuţi, în 2003, am primit custodia unei biserici, nu ştiam nimic atunci despre ea, şi asta m-a durut. Nu înţelegeam ce se întâmplă în interiorul bisericii din punct de vedere iconografic. Mai târziu am aflat şi mi-am dat seama că şi arhitectonic minunea e mare. Alegerea a venit în momentul în care a început să se dea jos fumul de pe pictură”, iar scoaterea la lumină a picturii murale monumentale începând cu Sf. Împărat Constantin cel Mare din Cavalcada Sfintei Cruci a fost ca un mesaj, o încurajare asupra susţinerii acestui demers. Părintele Herea spune că nu se consideră teoreticianul ideilor şi tezelor din carte pentru structurarea căreia a adunat piesele unui puzzle, pe care le-a aşezat împreună “astfel s-a arătat evidenţa forţei culturale medievale, s-a arătat teologia şi puterea trăirii spirituale din Moldova medievală şi s-a arătat că lucrurile acestea nu s-au pierdut”.
.
Citește pe Antena3.ro
