In cartierul bucurestean Drumul Taberei se construieste Biserica Sfanta Vineri, in care vor incapea in jur de 1.000 de oameni.
Biserica Sfanta Vineri din cartierul bucurestean Drumul Taberei se afla in mintea preotului Nicolae Burlan de sapte ani, iar acum visul ca oamenii sa aiba loc in biserica la slujbe este aproape de implinire. Privita din strada ti se pare o biserica mare, impunatoare, cum nu e alta in cartier, dar abia cand intri in ea iti dai seama de imensitatea ei. O biserica ce pare o catedrala, in care vor incapea toti cei care stau iarna in ger si vara in soare pentru a asculta Sfanta Liturghie, neavand loc in bisericuta de lemn, ridicata provizoriu. O biserica mare, "pentru ca asa a vrut Cuvioasa Parascheva", ne spune parintele paroh Nicolae Burlan. Nici la 14 ani de la caderea regimului comunist, oamenii nu au loc in bisericile din Drumul Taberei, cu toate ca s-au mai construit cateva intre timp. Cand se va finaliza constructia Bisericii Sfanta Vineri situatia se va schimba insa, pentru ca aceasta biserica masoara 850 metri patrati. Pentru vremurile de restriste financiara a majoritatii credinciosilor, adica a celor care contribuie cu banutul la ridicarea bisericii, proiectul este unul indraznet."Bisericuta de lemn este ticsita de oameni, iar curtea este plina. Ca dovada ca oamenii simt nevoia sa aiba legatura cu Dumnezeu si cu Sfanta Liturghie. Iarna cand ies sa-i miruiesc afara ii vad invinetiti de frig, dar nu pleaca nemiruiti si asculta slujba afara, la megafoane" - Pr. Nicolae Burlan parohul Bisericii Sfanta Vineri din Drumul Taberei
COSTURI
|
Arhitectura respecta liniile faimoasei Catedrale Sfanta Sofia din Constantinopol. Asa au vrut si Pr. Nicolae Burlan si arhitectul Florin Bucur Craciun, profesor la Facultatea de Arhitectura din Bucuresti, pentru a fi cat mai aproape de izvoarele stilului bizantin. Cupolele si spatiile rotunjite dau sentimentul ca te afli sub bolta cerului sau cum spune o rugaciune, "In biserica slavei Tale stand, in cer a sta ni se pare".
Construirea acestei mari biserici costa circa 100 de miliarde ROL, desi la pornirea ei, in 2002, se estimase la 50 de miliarde. Iata cateva exemple din nenumaratele cheltuieli: placatul cu caramida va costa circa 6 miliarde ROL, tabla de alama adusa din Austria va costa impreuna cu manopera 10.641.000.000 ROL, macaraua costa 240 euro pe zi, fiecare metru patrat de schela costa 0,48 de euro zilnic.
|