Risc major: Ţânţarul tigru asiatic a pus stăpânire pe Capitală

Febra oaselor rupte (Denga), febra virală Chikungunya şi meningita West Nile sunt doar trei dintre afecţiunile pe care le poate transmite ţânţarul tigru asiatic, o insectă tropicală agresivă, care a ajuns în România cel mai probabil ca urmare a comerţului cu anvelope uzate. Deşi se estima că această specie tropicală, care a provocat epidemii în numeroase regiuni calde ale globului, nu va rezista la schimbările climatice din această parte a Europei, specialiştii entomologi de la Institutul Cantacuzino spun că ţânţarul asiatic s-a răspândit, punând stăpânire pe toată Capitala şi, foarte posibil, şi pe alte oraşe. Prezenţa sa în populaţii stabile „reprezintă un risc major la adresa sănătăţii publice”, atrag atenţia specialiştii.

Originar din zonele temperate şi tropicale ale Asiei, ţânţarul tigru asiatic (Aedes Albopictus) este considerat specia cu cea mai mare capacitate invazivă cunoscută până în prezent, care a cucerit mai multe continente în ultimii ani, instalându-se în populații stabile şi în sudul Europei.

În România, prezenţa acestei specii a fost pusă prima dată în evidenţă în toamna   anului 2012 de  către o echipă de cercetători din cadrul Institutului Cantacuzino, în cartierul Rahova din Bucureşti. Ultimele cercetări ale echipei de entomologi au arătat că ţânţarul asiatic s-a răspândit în aproape toate zonele Capitalei și în judeţul Ilfov.

Ţânţarul-tigru poate fi purtătorul a peste 20 de virusuri, câteva dintre acestea fiind foarte periculoase pentru om, în contextul în care în prezent nu există tratamente pentru acestea. „Poate fi vector pentru mai multe virusuri precum: Virusurile Denga, Virusul Chikungunya, Virusul Zika, virusul West Nile”, atrag atenţia specialiştii care au studiat această specie. Ţânţarul tigru a fost răspunzător de mai multe episoade epidemice în Europa. Astfel, în 2007, în Italia a fost implicat în iniţierea şi menţinerea unei epidemii de febra Chikungunyia ce a totalizat mai mult de 200 de cazuri. În 2010, în Franţa şi Croaţia s-au înregistrat cazuri de Denga în a căror transmitere a fost implicat ţânţarul tigru asiatic.

„În România, implicarea acestei specii în iniţierea sau/şi menţinerea vreunui episod epidemic nu a fost încă evidenţiată, dar prezenţa sa în populaţii stabile într-un oraş cu aproximativ două milioane de locuitori reprezintă un risc major la adresa sănătăţii publice, cu atât mai mult cu cât anual sunt înregistrate cazuri de infecţii Denga de import la persoane ce vin din zone endemice”, a explicat Liviu Prioteasa.

România, cea mai mare rată a mortalităţii cu virusul West Nile

Pintre bolile periculoase pe care le poate transmite ţânţarul tigru Asiatic se regăseşte şi infecţia cu West Nile, care este monitorizată de epidemiologii de la Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP). Acest virus, însă, poate fi transmis la om şi prin înţepătura speciilor autohtone de ţânţari. 

În privinţa West Nile, vara trecută, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii dădeau asigurări că România nu este într-o situaţie gravă care să cauzeze îngrijorarea populaţiei.  Cu toate acestea, atât numărul îmbolnăvirilor, cât şi numărul deceselor înregistrate în ultimii doi ani relevă altceva. În 2015, de exemplu, au fost înregistrate 32 de cazuri de meningoencefalite produse de virusul West Nile şi a existat un singur deces, la o femeie care suferea şi de alte afecțiuni, potrivit raportului anual întocmit de Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) din cadrul INSP.

Anul trecut, însă, numărul îmbolnăvirilor cu West Nile şi, mai ales, numărul deceselor cauzate de acest virus periculos a crescut exponenţial. „Numărul de cazuri de infecţie cu virus West Nile înregistrate în anul 2016 a fost de 93 (...) Din cele 93 de cazuri de infecţie cu WNv (n.r. - virusul WestNile), 19 au decedat. Toate cazurile decedate sunt clasificate < confirmat cu infecţie cu WNv >, conform definiţiei de caz UE. Rata fatalităţii este de 20,4%, practic cea mai mare înregistrată până acum în România, în ţările UE şi în America”, se arată în raportul publicat, la sfârşitul lunii februarie 2017, de CNSCBT.

Potrivit specialiştilor INSP, din cele 93 de îmbolnăviri, 51 au fost femei şi 42 de bărbaţi, iar vârsta celor care au contactat virusul este cuprinsă între 15 ani şi 88 de ani.

De asemenea, epidemiologii mai notează că „niciunul dintre cazuri nu a primit transfuzie de sânge sau transplant”, în schimb „toate cazurile recunosc înţepătura de ţânţar în mediu recreaţional, de muncă sau la domiciliu”.

Cum recunoaştem insecta tropicală

Deşi este de talie mică (0,5 cm), ţânţarul tigru asiatic este foarte agresiv, cu activitate diurnă. Practic, nu este deranjat de căldură şi înţeapă ziua, în special în zona picioarelor, cauzând un disconfort marcant. Perioada de activitate a acestei specii este iunie-octombrie, cu un maxim al densităţii în august-septembrie, perioadă în care sunt necesare măsuri suplimentare de protecţie.

Potrivit specialiştilor entomologi, Aedes albopictus are un colorit contrastant alb-negru, picioare inelate şi o dungă albă longitudinală pe torace – această bandă fiind un semn caracteristic al acestei specii.

Cum ne putem proteja de înţepături

Această specie de ţânţar îşi depune ouăle în diferite obiecte de tip container, care reţin apa. „Orice recipient (borcane, dopuri de peturi, farfurioare de ghiveci, jgheaburi înfundate, scorburi de copaci etc.) care poate reţine apa pentru câteva zile reprezintă un ideal habitat larvar”, ne-a explicat Prioteasa, precizând că trebuie eliminat orice „posibil habitat larvar pe o rază de 500 de metri”.

Practic, pentru a ţine departe aceşti ţânţari, specialiştii spun că oamenii ar trebui să elimine gunoaiele din jurul locuinţelor, să elimine orice recipient care menţine apa, iar recipientele pentru animale sau pentru flori ţinute în curţi ar trebui golite de apă cel puţin o dată la trei zile, astfel încât larvele să nu se poată dezvolta.

„Cercetările recente efectuate de noi au pus în evidenţă prezenţa acestei specii în populaţii stabile în cvasitotalitatea municipiului Bucureşti, inclusiv în judeţul Ilfov. Probabil că distribuţia sa în România este mult mai largă, dar încă nu au fost realizate investigaţii de specialitate în alte oraşe” Liviu Prioteasa, entomolog Institutul Cantacuzino

19 români au murit, anul trecut, după ce au contactat virusul West Nile prin înţepătura de ţânţar