x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator Ultraşii, arma secretă a Puterii împotriva manifestanţilor

Ultraşii, arma secretă a Puterii împotriva manifestanţilor

de Bogdan Tiberiu Iacob    |    16 Ian 2012   •   12:35
Ultraşii, arma secretă a Puterii împotriva manifestanţilor

Gruparile de huligani sunt parte integranta a protectiei oricarui regim care 'se respecta', si asta nu de ieri de azi, indiferent ca se numesc ultrasi ori altfel, ca sunt suporteri de fotbal sau bisnitari ori tilhari de drumul mare. Metoda e aceeasi, diversiunile sunt identice, iar scopul, si el, unul singur: salvarea puterii de pericolul manifestatiilor de strada, potrivit inpolitics.ro

De doua zile, ecranele televizoarelor sunt invadate de imaginile cutremuratoare ale razboiului de strada produs de indivizi neidentificati, cu fulare pe fete si glugi pe capete, care se dedau unor violente de nedescris si striga din toti bojocii 'Jos Basescu'.
Violentele au izbucnit cam la o zi-doua dupa ce a devenit clar pentru toata lumea ca scinteia Arafat a aprins un butoi cu pulbere mai mare decit isi imagina cineva initial.

Cine sunt ultrasii, baietii care arunca dale din asfalt si se opun, zice-se, actualului regim?

Sunt oameni platiti de opozitie ca sa rastoarne un regim democratic, ales de popor, si sa aduca mai devreme la putere scursurile de Ponta, Antonescu si Voiculescu. si, mai ales, sunt indivizi instigati de Antenele nenorocite ale lui Felix si de televiziunile lui Vintu si Ghita.

Cel putin asa suna raspunsul prompt pe care il furnizeaza, tot de vreo doua zile, putinele organe media pro-putere care au mai ramas.

Sa vedem daca, intr-adevar, asa or sta lucrurile.

Sa ne intoarcem in timp cu un deceniu si mai bine, pe vremea cind rapoartele de activitate anuale ale SRI avertizau discret, intre altele, asupra cristalizarii unor forte oculte de manevra in ce priveste conflictele de strada, deghizate, cel mai adesea, in echipe de suporteri ai unui club de fotbal ori altul.

Acum doi ani, un raport al institutului sociologic IRES, al lui Vasile Dincu, avertiza in premiera pentru marele public, asupra existentei dubioase a acestor grupari, nu se stie de cine create si intretinute.

'Dupa anii ῾80, organizarea tot mai orientata spre profit a cluburilor produce de multe ori ruptura intre scopurile suporterilor (simpatii pentru jucatori, patriotism local vizavi de transferuri, vanzarea unor jucatori) si conducatorii de cluburi. in Italia exista peste 200.000 de suporteri organizati in grupari "ultra" si peste 1 milion in asociatii recunoscute oficial, dar in Romania totul este ramas la nivelul informal al gruparii tip banda. Gruparile ultra au inceput sa se organizeze dupa 1995, dar inca sunt tributare stilului italian. De multe ori, galeriile sunt folosite in competitia interna dintre conducatori sau actionari sau chiar sunt inchiriate in campaniile electorale pentru anumite actiuni de asa-zis protest politic sau civic. Suporterii ultra sunt organizati in grupuri. in interiorul unei galerii din Romania, exista in jur de zece astfel de grupuri. Membrii unui astfel de grup platesc o cotizatie lunara, iar deciziile privind activitatea grupului sunt luate intr-un mod democratic - prin vot egal" se arata in studiul IRES.

Avem, va sa zica, gruparile ultras, disponibile pentru inchiriat in cazul unor evenimente care reclama violente de strada.

Nu stim cu precizie, doar intuim ca in spatele acestor grupari se afla serviciile secrete autohtone, unul dintre argumente fiind imunitatea de care huliganii par sa se bucure in permanenta. Indiferent de violentele provocate, pe stadioane ori pe strazi, acestia sunt protejati; niciodata condamnati, scapa doar cu amenzi blinde pe care nu e clar daca si cine le plateste. La urmatorul meci sunt infipti, bine mersi, pe stadioane, pentru a o lua de la capat cu violentele. Chiar si aseara s-a vazut cu ochiul liber moliciunea jandarmilor in raport cu acestia, o atitudine mai mult decit suspecta.

Contactati ieri de presa, bunaoara, sefii jadarmilor s-au dovedit incapabili de a spune public citi derbedei au fost saltati cu duba, citi au fost amendati, citi fac parte din retelele de ultrasi samd. Simpla ignoranta? Greu, spre imposibil, de crezut.

De ce sunt tolerate, atunci, gruparile respective?

Simplu. Puterea, oricare ar fi ea, are nevoie de asemenea reziduuri in cazuri delicate, pentru a rezolva ceea ce nu poate fi rezolvat prin aplicarea legii.

Ultrasii de azi sunt minerii regimului comunist – sa nu uitam ca nu Iliescu, ci Stalin a fost primul care a intrevazut avantajele folosirii ortacilor drept masa de manevra pentru impiedicarea conflictelor sociale, iar sociologii fostei URSS au realizat studii stiintifice de amploare dedicate acestui fenomen.

Ultrasii sunt aruncati in lupta de putere, oricare ar fi ea, cel mai probabil sub coordonarea serviciilor secrete, pentru a produce violente de strada si a speria cetatenii pasnici, care ar fi tentati sa se adune in piete pentru proteste.

Regimul Ceausescu a aplicat, si el, aceeasi manevra in zilele revolutiei, infiltrind demonstrantii de la Timisoara cu securisti deghizati si cu borfasi colaboratori ai Militiei, care au avut misiunea de a devaliza magazine si masini pentru ca regimul sa poata infiera a doua zi 'huliganii'.

Regimul Iliescu si-a avut portia lui de diversiune, mai ales in iunie 1990, cind sediul Politiei capitalei lua foc din interior, din senin, iar vina era aruncata pe manifestantii din strada, justificind interventia minerilor.

in majoritatea cazurilor, reteta functioneaza: manifestantii pasnici se sperie de violentele de strada si parasesc locul protestelor, fara a mai reveni.

Exista insa si situatii speciale, cind nimic nu mai poate stavili forta multimii careia cutitul nemultumirii i-a ajuns la os.
Un asemenea caz a fost la revolutie. si, la cum se deruleaza evenimentele din ultimele zile, un asemenea caz avem si acum.

Deustche Welle observa azi, foarte inteligent, diferenta dintre protestele de acum si Piata Universitatii, din 1990. Atunci, in strada era un numar mare de oameni, dar restul de 99% din populatie, suspusa intoxicarilor puterii, dezagrea acele manifestari. Asa a fost posibila interventia in forta a organelor statului si a minerilor, in aplauzele a sute de mii de bucuresteni.
Astazi e invers: in strada e un numar mic de oameni, dar in spate exista sustinerea nevazuta aproape a intregii populatii.

E unul dintre motivele pentru care credem ca, la fel ca in decembrie 89, va trebui sa cada un cap mare, mai inainte ca romanii sa incheie protestele.

×