Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cei aproape 6.500 de candidaţi care s-au înscris în cursa electorală pentru obținerea unui fotoliu de senator sau de deputat în Parlamentul României, la alegerile de ieri, au putut să-şi finanţeze campania electorală cu maximum 487,5 milioane de lei. Doar cei care au obținut un scor de minimum 3 la sută din voturile valabil exprimate la nivel național urmează să primească acești bani înapoi de la stat, conform Legii privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. Partidele, candidații independenți sau organizațiile minorităților naționale care nu au realizat acest scor își pot recupera banii cheltuiți doar în circumscripțiile electorale unde au obținut baremul de 3% din voturi. Astfel, se preconizează că peste 50 de milioane de euro cheltuite în această campanie de către candidați vor fi decontați, peste trei luni de zile, de către Autoritatea Electorală Permanentă. La acești bani, se adaugă și cele 227 de milioane de lei cheltuite de statul român pentru organizarea scrutinului de duminică. Este o sumă considerabilă, pe care statul o cheltuie pentru a preveni finanțările ilegale din campania electorală. Până în prezent, există foarte puține spețe penale care au legătură cu campaniile electorale, din care și mai puține au fost soluționate cu sentințe definitive în instanță.
În campania electorală, care s-a încheiat vineri, și alegerile parlamentare ce au avut loc ieri s-au aruncat peste 100 de milioane de euro. Jumătate reprezintă finanțările pe care partidele înscrise în cursă le-au putut atrage, conform legii, iar restul reprezintă cheltuielile statului pentru organizarea scrutinului electoral.
388.560 de salarii minime brute pe țară
Potrivit datelor oficiale, în cursa electorală pentru alegerile parlamentare din anul 2016 s-au înscris nu mai puțin de 6.476 de candidați, fie înscriși pe listele unui partid, fie persoane care au ales să candideze ca independenți pentru ocuparea unui fotoliu de senator sau de deputat în Parlamentul României. Spre deosebire de anii anteriori, legislația cu privire la finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale este mult mai strictă. Astfel, potrivit Legii nr. 334/2006, modificată în forma care a intrat în vigoare la data de 22 octombrie 2010, contribuţia pentru campania electorală din acest an este de maximum 60 de salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare candidat în parte, indiferent de camera pentru care participă la scrutinul electoral.
Un calcul simplu arată că, în acest sens, în această campanie electorală s-au putut cheltui, legal, nu mai puțin de 485,7 milioane de lei, având în vedere faptul că un salariu de bază minim brut pe țară este de 1.250 de lei. Aceeași lege prevede faptul că aceste contribuții pentru campania electorală, ce pot fi depuse de către candidați sau de mandatarul financiar al acestora, pot proveni exclusiv din donații primite de candidați de la persoane fizice, din venituri proprii sau din împrumuturi de la persoane fizice sau contractate cu instituții de credit. Orice alt tip de contribuţie, care nu se înscrie în aceste criterii, urmează, potrivit legii, să fie confiscate și transformate în venit la bugetul de stat.
La nivel central, suplimentar față de contribuțiile pentru campania electorală, partidele politice pot depune sume reprezentând contribuții pentru campania proprie, într-un cont special, în cuantum de maximum zece salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare candidat în parte.
Banii, cheltuiți în proporții stabilite de lege
Legislația interzice categoric finanțarea campaniei electorale în mod direct de către persoane fizice care nu au cetățenia română sau de către persoane juridice de altă naționalitate decât cea română, cu excepția cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene cu domiciliul în România și care dețin calitatea de membru al partidului politic la a cărui campanie electorală contribuie financiar. Orice altă sumă care încalcă aceste prevederi este, de asemenea, confiscată și transformată în venit la bugetul de stat.
Așadar, cu sumele astfel obținute drept finanțare, candidații, partidele politice, alianțele politice sau electorale au dreptul să își exprime în mod liber mesajele prin intermediul presei scrise și audio-vizuale. Tot din aceste sume, candidații își finanțează afișele electorale. Aici, legea arată că afișele trebuie să aibă cel mult 500/350 milimetri sau 400/250 milimetri. Tot cu finanțarea descrisă mai sus, se asigură publicitatea în presa scrisă, materialele de propagandă audio-video difuzate pe posturile de radio și de televiziune, materialele de propagandă electorală online, tipărirea de broșuri, pliante și alte tipuri de asemenea publicații.
Aceste cheltuieli sunt suportate exclusiv de către beneficiarii acestora, adică de către candidați. Însă, nu după capul fiecăruia, ci pe criterii, de asemenea, stabilite de lege. Astfel, maximum 40% din totalul cheltuielilor electorale pot fi destinate producerii și distribuției materialelor de propagandă pentru presa scrisă, radio și TV. Pentru propaganda electorală online, candidații pot utiliza maximum 30% din sumele obținute pentru campanie. Tot 30% este suma maximă pe care candidații o pot cheltui pentru realizarea cercetărilor sociologice, în timp ce broșurile, pliantele și alte materiale de propagandă electorală tipărite pot “înghiți” până la 50% din venituri. Un procent de maximum 30 din venituri poate fi cheltuit pentru închirierea de spații și echipamente de protocol, transport, cazare, angajarea de personal specializat și consultanță.
Aleșii și nealeșii neamului primesc banii înapoi de la stat
Întorcându-ne la suma de 485,7 milioane de lei pe care candidații înscriși în cursa electorală din decembrie 2016 au avut voie să o cheltuiască, este de remarcat că o bună parte din ea urmează să fie decontată de către statul român, prin Autoritatea Electorală Permanentă. Potrivit articolului 48 din Legea privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, în termen de 90 de zile de la data alegerilor pentru Camera Deputaților și pentru Senatul României, Autoritatea Electorală Permanentă rambursează partidelor politice, alianțelor politice și organizațiilor cetățenești aparținând minorităților naționale, pe baza documentelor justificative financiare, depuse în termen de cel mult 30 de zile de la data alegerilor, sumele aferente cheltuielilor efectuate în toate circumscripțiile electorale, precum și cele efectuate la nivel central. Nu este nevoie ca partidul, alianța sau organizația minorităților naționale să și intre în Parlament, pentru a primi înapoi de la stat aceste sume. Decontarea se face în cazul obținerii a minimum 3% din voturile valabil exprimate la nivel național pentru fiecare dintre cele două camere ale Parlamentului.
Mai mult, în situația în care partidul, alianţa sau organizația nu au obținut aceste 3 procente din voturi la nivel național, statul rambursează parțial sumele cheltuite în campanie și dacă a fost obţinut acest procentaj la nivelul circumscripției electorale. Același lucru se întâmplă și în situația candidaților independenți.
La o medie de 50% din suma totală maximă permisă pentru a fi cheltuită în campania electorală din anul 2016, pentru alegerile parlamentare, se poate preconiza că, în luna martie a anului viitor, statul va returna candidaților până la 242,8 milioane de lei. Cu certitudine, suma maximă ce urmează să fie decontată partidelor și candidaților care au realizat pragul electoral și care au intrat în Parlament este de 34.950.000 de lei, ceea ce reprezintă 27.960 de salarii minime brute pe țară. În viitorul Parlament vor funcționa 466 de senatori și deputați, respectiv câte un deputat la 73.000 de locuitori și câte un senator la 168.000 de locuitori.
La aceste sume, se adaugă cheltuielile operate de statul român cu organizarea alegerilor parlamentare, care se ridică, de asemenea, la 227 de milioane de lei.
Desfășurare disproporționată de forțe a Guvernului în online, pentru votul din diaspora
Un alt element ieșit din comun al acestor alegeri reuneşte două fenomene inedite ale campaniei guvernamentale din ultima lună. Jurnalul Național a dezvăluit, săptămâna trecută, faptul că Executivul, prin Ministerul Afacerilor Externe, a angajat o agenție de publicitate pentru a-și propaga în mediul online mesajele referitoare la organizarea alegerilor peste hotare, în state membre ale Uniunii Europene și nu numai, din Orientul Mijlociu, Statele Unite ale Americii, Canada și Oceania. Aceste mesaje oficiale ale MAE privesc atât locațiile în care urmau să fie amenajate secțiile de votare din străinătate, cât și informații referitoare la votul prin corespondență, informații care trebuiau să ajungă la două milioane de utilizatori de Facebook din străinătate, vorbitori ai limbii române.
Ei bine, unul dintre rezultatele acestei campanii s-a dovedit a fi un eșec răsunător. La acest scrutin electoral a intrat în funcțiune controversata Lege a votului prin corespondență, pentru a se evita cozile din marile capitale și pentru a permite unui număr cât mai mare de votanţi să-și exercite opțiunea electorală în 11 decembrie 2016. Surpriza a venit în momentul în care a fost dezvăluit, zilele trecute, în presă, faptul că doar 8.899 de români din diaspora au formulat cereri de înscriere în Registrul Electoral pentru aceste alegeri. Mai mult, în termenul legal în care aceștia puteau transmite în România plicurile cu votul lor, doar 4.561 de persoane au decis să voteze prin corespondență. Din acestea, 480 de voturi au fost anulate, ca fiind neconforme.
Toată această investiţie, atât financiară, cât și de resurse umane, a avut scopul de a da posibilitatea cetățenilor români din srăinătate să își aleagă parlamentarii de diaspora. Șase la număr. Doi senatori și patru deputați, din cei 466 de parlamentari care vor face parte din Legislativul 2016-2020.
Totuși, ieri, românii care nu și-au exercitat dreptul la vot prin corespondenţă au putut vota la clasicele secții de votare organizate în străinătate.
Campania electorală a continuat pe Facebook, în ziua votului
Conform legislaţiei, este interzisă derularea campaniei electorale în ziua și în preziua datei organizării alegerilor. Tot prin lege, este interzisă împărțirea de materiale propagandistice electorale sau răspândirea, în spațiul public, de mesaje care pot influența, într-un fel sau altul, opțiunea de vot a unei persoane.
Posturile de radio și de televiziune nu prezintă în programele lor, în această perioadă prevăzută de lege, nici măcar nume de partide politice sau ale candidaților înscriși în cursa electorală, până după încheierea votului. Mai mult, mass-media audio-vizuale nu pot da publicității, până la închiderea urnelor, nici măcar rezultatele parțiale ale cercetărilor exit-poll.
În schimb, în mediul online și în special pe rețeaua de socializare Facebook, campania electorală a continuat inclusiv ieri, în timpul votului. Campania a fost derulată atât de unele forțe politice înscrise în cursă, însă mai ales de așa-zișii postaci sau de admiratorii diferitelor partide sau candidați. Mai mult, există numeroase relatări, pe aceeași rețea de socializare, care acuză îndemnuri la vot în favoarea unuia dinte candidați, sau chiar jigniri aduse unor utilizatori cu o opțiune politică diferită.
Reamintim faptul că rețelele de socializare, inclusiv Facebook, au fost definite, printr-o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție, ca fiind spațiu public.
485,7 milioane de lei este suma pe care Legea finanțării partidelor politce și a campaniilor electorale le-a permis-o candidaților pentru parlamentarele de anul acesta să fie cheltuită. Suma reprezintă aproape 390.000 de salarii minime brute pe țară.
Cheltuielile partidelor sau candidaților ale căror mandate vor fi validate urmează să fie decontate de către Autoritatea Electorală Permanentă. Statul va deconta cheltuielile electorale suportate și de partidele sau candidații care nu au întrunit pragul electoral, dar care au primit minimum 3% din voturi la nivel național sau minimum 3% din voturi în anumite circumscripții electorale.
