Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Singura instituție care poate decide cu privire la acest interval este Parlamentul, iar recomandările Comisiei de la Veneția nu sunt obligatorii. Aducerea alegerilor prezidențiale din noiembrie în septembrie nu încalcă nici egalitatea în drepturi, nici dreptul la vot, nici dreptul de a fi ales. Ca atare, odată fiind declarată constituțională legea care a modificat legea alegerilor prezidențiale, Parlamentul ar putea să o modifice, din nou, dacă la nivelul Coaliției va fi agreat planul de a readuce alegerile în luna noiembrie, așa cum, pe surse politice, se vehiculează acest demers.
Curtea Constituțională a publicat motivarea deciziei prin care a respins sesizarea făcută de USR față de legea prin care alegerile prezidențiale au fost stabilite cu trei luni înaintea finalului mandatului actualului președinte. Judecătorii instanței de contencios constituțional arată, în această decizie, că „stabilirea intervalului de timp în care urmează să se stabilească data alegerilor este și rămâne un element tehnic al aplicării principiului asigurării periodicității alegerilor, atât timp cât data este astfel stabilită de lege, încât să asigure ritmicitatea, succesiunea, continuitatea și alternanța organică a mandatelor”. Potrivit CCR, „o asemenea reglementare nu constituie o reformă a legislației electorale, ci o modificare de ordin tehnic a perioadei în care se pot desfășura alegerile, astfel că aceasta poate fi într-un termen mai mic de un an față de data preconizată a alegerilor”.
Astfel, Curtea Constituțională subliniază că „nicio prevedere din Constituție nu stabilește un anumit interval de timp regresiv în care se poate stabili data alegerilor pentru funcția de președinte al României raportat la data ajungerii la termen a mandatului președintelui în exercițiu, astfel că revine legiuitorului competența de a stabili un asemenea interval temporal”.
Opoziția critică prin afirmații, fără să argumenteze
Cei de la USR au criticat modificarea intervalului de timp în care poate fi stabilită data alegerilor raportat la securitatea juridică. În decizia citată, CCR arată că „modificarea intervalului de timp în care poate fi fixată data alegerilor nu este contrară principiului securității juridice și nu poate conduce la lipsa de previzibilitate a legii”. Conform judecătorilor, „reglementarea criticată nu se referă la un element fundamental al sistemului electoral, ci vizează un aspect tehnic ce se integrează în principiul constituțional mai larg al periodicității alegerilor. Intervalul de timp stabilit pentru fixarea alegerilor este unul rezonabil, nu este intempestiv și nu produce consecințe imprevizibile”.
De asemenea, în sesizarea făcută, Opoziția a criticat modificarea intervalului de timp raportată la conținutul expunerii de motive care a însoțit legea de modificare adoptată de Parlament. Curtea a statuat, cu acest prilej, că nu are competența de a controla concordanța conținutului legii cu expunerea de motive a acesteia.
O altă critică a modificării intervalului de timp invocată în sesizare raportată la egalitatea în drepturi, dreptul la vot și dreptul de a fi ales. Judecătorii CCR arată că „autorii excepției au în vedere că «schimbările legislative care intervin într-un termen scurt înaintea alegerilor afectează egalitatea de șanse, favorizând partidele la putere sau candidații cu resurse mai mari, în detrimentul candidaților sau al partidelor neaflate la putere, care și-au făcut strategiile electorale bazându-se pe legislația în vigoare». Or, aceste critici sunt neîntemeiate atât timp cât în discuție este un aspect de ordin tehnic și nu un element structurant al procesului electoral. Aceste susțineri sunt mai degrabă afirmații, fără să fie argumentate”.
Recomandările Comisiei de la Veneția nu sunt obligatorii
În aceeași sesizare, autorii excepției critică modificarea intervalului de timp raportată la neadaptarea unui cod electoral. Curtea arată că, încă din anul 2009, a subliniat necesitatea ca întreaga legislație electorală referitoare la alegerile prezidențiale, parlamentare, europarlamentare sau locale să fie remediată, urmând să fie concentrată într-un cod electoral, „însă observațiile acestea nu constituie un parametru de evaluare a normei criticate, nefiind o condiție a constituționalității reglementării”.
Nu în ultimul rând, cei de la USR au criticat modificarea intervalului de timp raportată la rolul, mandatul și vacanța funcției de președinte. Curtea Constituțională arată că, în cauză, dispozițiile articolului 2 alineat 1 și ale articolelor 80, 81 și 97 din Constituție nu sunt incidente, „conținutul lor normativ nereferindu-se la data stabilirii alegerilor la termen pentru funcția de președinte al României”.
În acest sens, cu unanimitate de voturi, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile Legii pentru modificarea articolului 5 alineat 1 din Legea 370/2004 privind alegerea președintelui României sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
De remarcat este că, în cuprinsul motivării acestei decizii, deoarece au fost invocate și recomandările Comisiei de la Veneția, Curtea Constituțională reatrage atenția că aceste recomandări nu au caracter obligatoriu.
Scenariul revenirii la organizarea scrutinului în noiembrie primește, astfel, „undă verde”
Reamintim că legea criticată de către cei de la USR stabilește că „ziua alegerilor prezidențiale este duminica. Alegerile au loc cu cel mult trei luni anterioare lunii în care ajunge la termen mandatul președintelui. Cu cel puțin 75 de zile înaintea zilei votării, Guvernul stabilește data alegerilor, prin hotărâre. Anul acesta, primul tur al alegerilor prezidențiale a fost stabilit pentru 15 septembrie, iar al doilea tur pentru 29 septembre. Alegerile parlamentare vor avea loc în data de 8 decembrie.
Motivul neoficial al acestei devansări a alegerilor prezidențiale care ar fi trebuit să aibă loc în noiembrie a fost acela că reprezentanții Coaliției au vrut să îi ofere lui Klaus Iohannis termenul de a demisiona, după alegerea succesorului său, pentru a putea prelua o posibilă viitoare funcție la nivel european. Un alt motiv se referă la probabilitatea ca PSD și PNL să aibă un candidat comun la aceste alegeri și care să devină, ulterior, locomotivă electorală a aceleiași Coaliții pentru alegerile parlamentare.
Eșecul de la București, unde cele două partide nu au reușit să-și impună un candidat comun pentru Primăria Capitalei, pare să reseteze acest plan. Surse politice au aruncat pe piață un nou scenariu, anume al intenției de a reveni asupra legii alegerilor prezidențiale, care ar putea fi modificată din nou, în sensul readucerii alegerilor în luna noiembrie. O astfel de revenire ar genera, din nou, discuții de ordin constituțional, discuții care, odată cu decizia CCR citată mai sus, ar fi desființate din fașă.și fără limite.
