Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Președintele chinez își va începe pe 5 mai călătoria de cinci zile în Franța, Serbia și Ungaria, a anunțat Ministerul de Externe de la Beijing.
Toate aceste state caută investiții din partea Chinei, în pofida unei avalanșe de anchete ale UE în privința politicii industriale a Beijingului și a avertismentelor oficialilor de la Washington în legătură cu riscurile dezvoltării unor relații apropiate cu regimul condus de Xi Jinping.
Atragerea lui Macron
Autoerijat în liderul diplomației europene, președintele francez, Emmanuel Macron, urmărește să își aprofundeze legătura personală cu Xi în timpul vizitei de două zile în Franța.
El va profita de acest moment pentru a-i cere președintelui chinez să-și folosească influența avută asupra Kremlinului, în încercarea de a-l determina pe Vladimir Putin să pună capăt războiului Rusiei din Ucraina, au precizat surse din anturajul lui Macron, care au acceptat să vorbească pentru Bloomberg, sub acoperirea anonimatului.
Macron urmărește, de asemenea, să atragă cheltuielile chinezești în sectorul bateriilor pentru vehicule electrice din Franța, au mai dezvăluit aceleași surse.
Această ofensivă de șarm va include o cină pentru Xi, la Palatul Elysee din Paris, unde, în meniu, ar putea fi inclus coniacul francez, băutură care face obiectul unei anchete antidumping a Beijingului.
Macron îl va invita apoi pe omologul său chinez într-o zonă a munților Pirinei, acolo unde președintele francez obișnuia să își viziteze bunica în copilărie.
Citește pe Antena3.ro
„Emmanuel Macron îi oferă lui Xi oportunitatea de a negocia cu o putere de frunte a UE, care s-a dovedit dispusă să își croiască o cale mai independentă.”, susține Chong Ja Ian, profesor asociat de științe politice la Universitatea Națională din Singapore.
De altfel, această călătorie „este un efort de a încerca să atragă părți ale Europei despre care Xi simte că ar putea fi mai înțelegătoare față de poziția sa.”, mai spune profesorul, citat de Bloomberg.
În același context, la sfârșitul săptămânii trecute, ministrul chinez de Externe, Wang Yi, i-a transmis consilierului diplomatic al lui Macron că speră ca Parisul să poată determina UE să urmeze o politică pragmatică față de Beijing.
Macron și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vor avea, de asemenea, o întâlnire trilaterală cu Xi în timpul vizitei sale, a scris un purtător de cuvânt al MAE chinez pe platforma de socializare X.
Scepticism față de Beijing
Călătoria lui Xi are loc în condițiile în care UE adoptă în ultima vreme, în mod constant, o voce mai unitară cu Washingtonul, într-un efort comun de a se opune atât capacității Chinei de a exporta ieftin, cât și riscurilor percepute de către occidentali față de securitatea lor națională, atunci când vine vorba despre imixtiuni interne din partea regimului de la Beijing.
După ani de zile în care a servit drept tampon între superputerile lumii, neîncrederea la Bruxelles este în creștere.
Săptămâna trecută, Germania a arestat patru presupuși spioni chinezi, ultimul caz dintr-o serie de astfel de incidente recente.
Concomitent, diplomații UE iau în calcul adoptarea mai multor restricții impuse companiilor din China pentru sprijinul acordat de acestea mașinăriei de război a Rusiei.
„Cred că turneul face parte din încercarea de a-i convinge pe europeni că există opțiuni mai bune, că sunt posibile relații mai bune.”, susține Duncan Freeman, profesor în relații sino-europene la „Brussels Management School” din Belgia, înainte de călătoria lui Xi.
„Nu suntem încă în situația unei ultime șanse, dar cred că până și chinezii ar fi de acord că relația este departe de a fi una ideală.”, adaugă el.
În plus, vizita lui Xi în Europa are loc la câteva săptămâni după ce secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, i-a avertizat pe liderii Partidului Comunist de la Beijing că supraproducția chineză a devenit o problemă pentru toată lumea - mesaj reluat câteva zile mai târziu de cancelarul german, Olaf Scholz.
Exemplificând modul în care UE și SUA se coalizează în jurul unei politici comune față de China, liderii de la Bruxelles și administrația de la Washington urmăresc o strategie de „diminuare a riscurilor” în relația cu cea de-a doua economie ca mărime din lume.
Atac la supremația americană
De cealaltă parte, Xi și președintele rus, Vladimir Putin, s-au unit pentru a contesta ordinea mondială condusă de SUA, despre care Beijingul spune că încearcă să îi limiteze dezvoltarea.
Oprirea liderului chinez la Belgrad, care nu este un stat membru al UE, va avea loc în săptămâna în care se împlinesc 25 de ani de la bombardarea de către SUA a ambasadei Chinei din capitala sârbă, un eveniment care a apropiat Rusia și China, din cauza sentimentului antiamerican comun.
În timpul călătoriei în Europa, Putin va fi, de asemenea, învestit într-un al cincilea mandat pentru care Xi l-a felicitat, subliniind o politică pro-Rusia care, la rândul ei, a crescut tensiunile dintre Beijing și Bruxelles.
Xi vizitează națiuni „unde este mai ușor să vândă antipatia față de arhitectura globală de securitate condusă de SUA”, este de părere Una Aleksandra Berzina-Cerenkova, director al Centrului de Studii Chineze de la Universitatea Stradins din Riga.
Obținerea de aprobări în națiuni prietene va ajuta Beijingul să transmită mesajul că „Europa este de partea Chinei, indiferent de ce spune Bruxelles-ul.”, adaugă ea.
Când Xi a vizitat ultima dată Europa Occidentală, în 2019, economiile Chinei și ale zonei euro - măsurate în dolari - aveau aproximativ aceeași dimensiune.
Astăzi, cea a Chinei este cu aproape 15% mai mare, iar această diferență se preconizează că se va dubla înainte de sfârșitul deceniului. Deși deficitul comercial al blocului comunitar cu China s-a redus, acesta rămâne în continuare mai mare decât era atunci.
Acest dezechilibru comercial a declanșat un semnal de alarmă la Bruxelles, care a lansat o anchetă privind subvențiile acordate de Beijing pentru mărcile sale de vehicule electrice, aflate în plină expansiune.
Investigațiile au vizat, de asemenea, dispozitivele medicale și industriile de tehnologie curată, cum ar fi ofertele pentru un parc solar din România.
Astfel de acțiuni creează fricțiuni înainte de a fi anunțate concluziile oficiale ale anchetei, o companie chineză renunțând la licitația pentru o cale ferată bulgară, în valoare de 610 milioane de euro.
Ungaria, un alt as din mânecă
În acest context, Ungaria reprezintă un alt potențial atu strategic major pentru Beijing în privința atenuării efectelor negative ale unor astfel de anchete, deoarece Budapesta are puterea de a dilua sau chiar de a bloca politica UE.
Spre exemplu, în decembrie, anul trecut, prim-ministrul ungar, Viktor Orban, a fost singurul lider european care nu a fost de acord cu trimiterea unui pachet de ajutoare pentru Ucraina din partea UE, întârziind livrările critice timp de aproximativ șase săptămâni.
Capacitatea lui Orban de a bloca restricțiile comerciale este mai limitată, deoarece măsurile au nevoie doar de o majoritate calificată a națiunilor pentru a intra în vigoare.
Cu toate acestea, Ungaria s-a numărat printre țările ce s-au opus inițial unui plan al UE de a include pe lista neagră o serie de firme chinezești care furnizau tehnologie utilizată în producerea de arme rusești.
Firește, Ungaria este recompensată pentru loialitatea sa față de Beijing. Xi și Orban urmează să anunțe, în timpul vizitei la Budapesta, faptul că producătorul auto chinez „Great Wall Motor Ltd.” va deschide o fabrică în Ungaria, așa după cum a anunțat „Radio Europa Liberă”.
Compania chineză „Contemporary Amperex Technology Co. Ltd.” s-a angajat deja să construiască acolo o unitate de 7,6 miliarde de dolari în parteneriat cu „Mercedes-Benz AG”. Evenimentul este anunțat ca fiind cea mai mare investiție străină directă din Ungaria, care va crea aproximativ 9.000 de locuri de muncă.
Ritm frenetic de investiții în străinătate
De altfel, firmele care provin din cea de-a doua economie a lumii investesc peste hotare în cel mai rapid ritm din ultimii opt ani, deschizând mai multe fabrici în străinătate, ceea ce ar putea atenua tensiunile comerciale.
Producătorul auto „BYD Co.” a anunțat anul trecut că intenționează să construiască o fabrică în Ungaria, în timp ce „Chery Automobile Co.” a semnat un acord în aprilie pentru a prelua o veche fabrică „Nissan Motor Co.” din Spania pentru a produce vehicule electrice.
„China trebuie să transmită un mesaj mai clar publicului european că este în continuare un partener de încredere.”, consideră Cui Hongjian, profesor la Universitatea de Studii Externe din Beijing și fost diplomat. Acest lucru se rezumă la un singur lucru, mai spune el: „Oferirea unor politici mai favorabile țărilor și companiilor europene!”.
În acest context, turneul lui Xi este așteptat cu mare interes nu doar de europeni ci și de americani, care nu privesc cu ochi buni încercările principalilor lor competitori de a se apropia de Europa.
