Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Astfel, începând cu anul viitor, Parlamentul, Administrația Prezidențială, Guvernul, autoritățile administrației publice locale, precum şi instituțiile publice aflate în subordinea sau coordonarea acestora vor trebui să organizeze, în fiecare an, cel puţin o sesiune de consultări cu copiii, potrivit unui proiect de lege pus recent pe masa senatorilor. O altă inițiativă legislativă înregistrată la Parlament zilele trecute propune ca 2025 să fie „Anul Național al Copilului”, pentru a marca instituirea unui „regim special de protecție și asistență pentru copii și drepturile lor”.
„Copiii reprezintă viitorul societății noastre și este imperativ să le asigurăm un mediu favorabil pentru dezvoltare şi afirmare. Într-o lume în continuă schimbare, este esențial să le acordăm copiilor nu doar protecție și îngrijire, ci şi posibilitatea de a-şi exprima opinia și de a fi implicați în procesele decizionale care îi afectează direct”, spun cei peste 40 de deputați, majoritatea social-democrați, care au pus în dezbatere, la Senat, propunerea legislativă „pentru reglementarea participării copiilor în procesele decizionale din administrația publică centrală și administrația publică locală”.
„Începând cu anul 2025, Parlamentul, Administrația Prezidențială, Guvernul, autoritățile administrației publice locale, precum şi instituțiile publice aflate în subordinea sau coordonarea acestora vor organiza anual cel puţin o sesiune de consultări cu copiii”, prevede proiectul de lege.
Obiectivele instituțiilor, prezentate „într-un limbaj prietenos”
Totodată, până la finalul anului următor, toate aceste instituții ale statului vor trebui să publice, pe paginile lor de internet, atât prezentarea generală a instituției respective, cât și obiectivele pentru anul în curs și oportunităţile de implicare ale celor mici „într-un limbaj prietenos pentru copii”.
Conţinutul paginilor cu limbaj prietenos pentru copii va fi elaborat în consultare cu copiii, iar Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție va trebui să elaboreze, în 90 de zile de la promulgarea legii, ghiduri metodologice pentru organizarea şi desfăşurarea acestor consultări ale autorităților publice naționale și locale cu copiii.
Obligația autorităților de a comunica într-un limbaj adaptat copiilor, făcând informațiile despre instituții şi obiectivele acestora uşor de înțeles este o măsură vitală pentru a promova transparenţa şi pentru a facilita participarea informată a copiilor în societate, subliniază inițiatorii în expunerea de motive.
De asemenea, fiecare dintre instituțiile publice va desemna câte un responsabil pentru participarea copiilor la consultări, care va colabora cu școlile, organizațiile societății civile, organizațiile internaționale astfel încât să identifice şi să încurajeze participarea unui spectru larg de copii, inclusiv a celor din medii defavorizate sau grupuri minoritare.
Citește pe Antena3.ro
Prin aceste acţiuni, spun inițiatorii, nu doar că vor fi recunoscuți copiii ca actori importanți ai societății, dar li se vor oferi și instrumentele necesare pentru a fi pregătiți să contribuie activ la modelarea lumii în care trăiesc.
„Prezentul proiect legislativ reflectă angajamentul ferm al statului român de a promova drepturile şi interesele copiilor, oferindu-le oportunități concrete de implicare în viața publică și decizională. Această propunere legislativă are scopul de a construi o punte solidă între generații, asigurându-se că vocile copiilor sunt nu doar auzite, ci și luate în considerare în formularea legislației şi a politicilor publice de la nivel național, județean și local”, se arată în expunerea de motive.
România este acasă pentru aproape 4 milioane de copii, iar 1 din 5 cetățeni români este copil, subliniază autorii propunerii legislative.
2025 - „Anul Național al Copilului”
Un alt proiect de lege pus în dezbatere la Parlament de cei peste 40 de deputați PSD vizează instituirea anului 2025 ca „Anul Național al Copilului”.
Practic, toate instituțiile statului, începând cu Parlamentul, Administrația Prezidențială și Guvernul, până la primării și consilii locale și județene vor putea „organiza sau sprijini logistic și material manifestări dedicate dezvoltării sociale, educaționale, culturale şi civice ale copiilor” și, bineînțeles, vor aloca și fonduri specifice pentru susținerea acestor inițiative. Totodată, inițiativa prevede şi prioritizarea investițiilor în infrastructura destinată copiilor.
În contextul în care ne apropiem de marcarea a 45 de ani de la declararea anului 1979 ca An Internațional al Copilului de către Adunarea Generală a ONU, care a condus la elaborarea Convenţiei Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, anul 2025 are potențialul de a marca instituirea unui „regim special de protecție și asistență pentru copii și drepturile lor”, spun inițiatorii.
Prin implementarea acestui proiect vor fi aduse o serie de beneficii tangibile, susțin autorii inițiativei, printre care:
- Prioritizarea alocărilor bugetare pentru infrastructura educațională, de sănătate şi asistență socială.
- Implementarea programelor educaționale inovative prevăzute de lege, pentru dezvoltarea personală şi intelectuală a copiilor afectați de sărăcie și analfabetism funcțional.
- Îmbunătăţirea calității și accesibilității serviciilor de sănătate destinate copiilor, inclusiv cele de sănătate mintală și suport psihologic, în special pentru cei cu părinți plecați la muncă în străinătate.
- Dezvoltarea serviciilor sociale în comunitățile vulnerabile socio-economic în vederea asigurării respectării drepturilor copilului.
- Creşterea gradului de conştientizare cu privire la drepturile copilului şi necesitatea protejării acestora.
- Reducerea disparităților regionale în ceea ce priveşte accesul la servicii de calitate pentru copii, prin dezvoltarea de programe şi proiecte specifice fiecărei zone.
- Stimularea parteneriatelor între stat, sectorul privat şi ONG-uri pentru dezvoltarea de proiecte și programe sustenabile destinate copiilor.
Peste 1,5 milioane de copii din România se află în risc de sărăcie sau excluziune socială și sunt afectați de analfabetism funcțional, iar 2 din 10 copii din mediul rural spun că familia le asigură doar uneori sau nu le asigură niciodată suficientă mâncare, subliniază inițiatorii.
