Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Marile partide se laudă cu tinerii pe care-i promovează pe listele electorale pentru alegerile locale din luna iunie. Un studiu realizat de organizaţia Expert Forum arată însă că aproape 450 de candidaţi din toată ţara au sub 23 ani – vârsta minimă legală pentru a putea candida –, în timp ce alţii abia au împlinit vârsta majoratului. Explicaţia politologilor e cât se poate de simplă: dincolo de orice strategie, partidele tradiţionale au rămas fără soluţii.
Potrivit datelor publicate de Biroul Electoral Central, în toată ţara există 449 de candidaţi care se regăsesc pe listele electorale pentru alegerile locale cu toate că nu îndeplinesc criteriul vârstei, 23 de ani fiind vârsta minimă prevăzută de lege pentru a putea candida. Ba mai mult, unii dintre viitorii politicieni ai ţării nu au împlinit nici măcar vârsta majoratului. Partidul lui Traian Băsescu și cel al lui Călin Popescu Tăriceanu sunt lideri detașaţi la acest capitol. PMP are pe liste 79 de tineri sub 23 de ani, în timp ce ALDE a înscris „doar” 69. Următorii în top sunt progresiștii lui Valeriu Steriu (UNPR) cu 51 de tineri aspi ranţi la statutul de om politic, urmaţi îndeaproape de liberali cu 50 și de social-democraţii lui Liviu Dragnea cu 44. „Asta îţi arată că, de fapt, partidele nu au soluţii în sensul că pur și simplu nu mai au cadre și atunci sunt disperaţi să ia de oriunde, oricum. Adică e și o disperare că nu avem oameni, hai să punem pe liste orice. În unele cazuri poate să fie și o strategie de tipul lasă că ieșim în faţă cu ăștia că-s mai tineri, dar ei oricum nu au cum să câștige, câștigă doar ăia primii, bătrânii pe care-i validăm”, explică situaţia politologul Antonio Momoc.
Politician după BAC
De exemplu, în judeţul Bacău există nu mai puţin de 30 de cazuri în care candidaţii de pe listele partidelor au sub 20 de ani, alte judeţe cu probleme fiind Timş, Iaşi, Dolj sau Maramureş. „De la caz la caz, unii fac fără să ştie lucrul ăsta, alţii doar pentru a arăta că au intenţia asta şi apoi oricum se poate invalida mandatul. Numai că ştii că ei nu pot ieşi, pentru că pe tine te interesează doar locurile eligibile, şi atunci nu pierzi nimic, doar câştigi la capitolul imagine că arăţi că vrei să le dai o şansă celor mai tineri. Dar de pierdut nu ai cum să pierzi”, susţine politologul. În toată ţara există de exemplu 51 de candidaţi în vârstă de 20 de ani, 36 care abia au împlinit 19 ani şi patru care abia termină liceul. „E clar că este o strategie. Dar poate să fie uneori necunoştinţă de cauză. Alteori poate să fie strategia cunoscută doar de unii, iar cei care o aplică cad în plasă şi fac ce le zic şefii de partide pentru că nu cunosc legea. Dar tu poţi să ieşi după aia şi să spui că uite, noi am propus tineri şi au foşti aleşi tineri, te victimizezi, tinerii noştri au fost aleşi, dar nu le-a permis legea. Pot veni cu argumentul că am avut pe liste tineri şi că legea e nedreaptă, că de ce 23 şi nu 18 ani? Deci este oricum o situaţie win-win pentru partide şi pentru cei care au propus candidaţi ti- neri”, explică expertul în comunicare politică. Potrivit studiului, problema vine şi din faptul că membrii birourilor electorale de circumscripţie nu verifică serios documentele. Mai mult, candidaturile nu mai pot fi contestate, iar în eventualitatea în care aceste persoane vor câştiga alegerile, mandatele lor ar fi invalidate. „Sunt posibile două variante. Dacă este în cazul consilierilor trece următorul de pe listă sau dacă e vorba de primar se pot organiza alegeri anticipate”, descrie situaţia politologul Antonio Momoc.
Legea 115/2015 prevede că o persoană trebuie să aibă cel puţin 23 de ani împliniţi pentru a putea candida la alegeri .
Traseiștii n-au răbdare
Migraţia politică a dat naştere traseismului printre aleşii poporului. Anul acesta, mulţi dintre candidaţii la alegerile locale nici măcar nu au mai aşteptat să fie aleşi la scrutinul din 5 iunie pentru a schimba apoi macazul. Nu mai puţin de 28 de persoane s-au înscris pe listele mai multor partide, asta chiar dacă legea electorală prevede explicit că în astfel de cazuri candidaturile devin nule de drept.
Fostul preşedinte Traian Băsescu şi preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, conduc partidele cu cei mai mulţi tineri sub 23 de ani propuşi pe listele electorale. PMP şi ALDE au împreună 148 de tineri pe listele pentru alegerile locale. Liberalii lui Blaga şi Gorghiu şi social- democraţii conduşi de Liviu Dragnea adună şi ei 94 de tineri aspiranţi la primării şi consiliile locale.
Tinerețe fără bătrânețe?
Schimbarea clasei politice şi reformarea din temelii a actualelor partide a fost una dintre cerinţele străzii la protestele care au izbucnit după tragedia de la Colectiv. Imediat, în frunte cu PNL şi PSD, marile partide au promis criterii dure de integritate pentru candidaţi şi promovarea tinerilor în viaţa politică. „Eu nu sunt convins că alegătorii vor neapărat oameni tineri. În primul rând vor oameni care să aibă o anumită expertiză în administraţie pentru că aici vorbim despre alegeri pentru primării, adică oameni care să aibă anumite soluţii, să ştie ce este de făcut”, crede politologul Antonio Momoc. „Pot fi şi oameni mai maturi şi oameni mai în vârstă care să fie competenţi şi care merită păstraţi sau menţinuţi. Sau chiar dacă aduci unii noi, poţi să aduci şi oameni mai în vârstă. Eu nu-mi amintesc dacă atunci la Colectiv s-a strigat despre tineri. S-a strigat mai mult despre partide că vor să fie reformate, să se schimbe partidele”, mai spune expertul.
