Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Alegerile legislative din anul 2016 au generat o nouă formațiune politică “revoluționară”, născută din timpul Guvernului Cioloș, care se autoproclamă ca fiind una de tip nou, care militează pentru integritate, pentru lupta împotriva corupției și pentru schimbarea mentalităților. Uniunea Salvați România a dat peste cap toate calculele politice de la acel moment, iar în ultimii trei ani, în Parlament, a acționat pentru blocarea inițiativelor majorității PSD-ALDE, poziționându-se în aceeași tabără cu președintele în funcție al României, Klaus Iohannis. La sfârșitul lui 2019 însă, liderul acestei formațiuni politice, Dan Barna, și Klaus Iohannis au devenit adversari politici, ambii vânând funcția de președinte al României. O campanie murdară, atipică, în centrul căreia se află demiterea Guvernului PSD și instalarea unui nou guvern al lui Klaus Iohannis. În acest context, prezidențiabilul USR se află, de două zile, în centrul unui scandal-monstru, după ce o publicație apropiată zonei de “dreapta”, din care USR se revendică a face parte, a dezvăluit afaceri necurate cu fonduri europene pe care le-a derulat, înainte de a intra, oficial, în politică, Dan Barna. “Jurnalul” a dezvăluit, însă, încă din 2017, modul în care liderul USR a derulat, prin intermediul firmei sale de consultanță, afaceri cu instituțiile publice controlate politic de PSD, partid căruia, astăzi, Dan Barna i-a declarat război.
Născut pe 10 iulie 1975, Dan Barna este al doilea prezidențiabil care provine de la Sibiu, după Klaus Iohannis. Liderul USR este absolvent al Facultății de Drept din cadrul Universității București, școlit, ulterior, la International Development Law Institute din Roma și masterand în management de proiect la Universitatea din București. A lucrat ca și consultant pentru atragerea de proiecte finanțate din fonduri europene până în 2016, când a ales o carieră politică. În guvernul tehnocrat, condus de actualul său partener de alianță politică și electorală, Dacian Julien Cioloș. Barna a ocupat, din mai până în septembrie 2016, funcția de secretar de stat chiar la Ministerul Fondurilor Europene, cu care a colaborat pe vremea când activa, ca privat, în zona consultanței. Din decembrie 2016, Dan Barna este deputat în Parlamentul României.
Dezvăluiri crunte la debutul campaniei electorale
Pentru că tot am atins subiectul consultanței oferite de Dan Barna în anii în care nu se gândea la politică, remarcăm faptul că, în urmă cu două zile, portalul Rise Project a publicat mai multe documente și mărturii din care rezultă că aceste afaceri pe care liderul USR și prezidențiabil cu șanse serioase de a intra în turul al doilea sunt susceptibile de fraudă. Jurnaliștii arată că Barna este “dirijorul unor scheme de fraudă complexe și conflicte de interese cu fonduri europene”, schemă în care i-a atras pe sora sa și pe mai mulți foști colegi de școală. Portalul citat notează că Barna, “ deși susține că vrea să îi întoarcă pe români în țară, el și-a clădit parcursul profesional pe seama unora nevoiți să plece. Site-ul de investigații susține că prezidențiabilul USR-PLUS s-a folosit de afacerile sociale derulate mai mult decât oamenii aflați în nevoie și și-a direcționat afacerile pe aceleași coordonate folosite de fostul președinte PSD, Liviu Dragnea”. Iată câteva dintre punctele atinse de această investigație: “Antreprenorul de succes Dan Barna duce în spate o serie lungă de eșecuri care au costat aproape șase milioane de euro”; “Prezidențiabilul vrea să-i întoarcă pe români în țară, dar și-a consolidat cariera pe seama unora nevoiți să plece”; “Opozantul și-a dirijat afacerile în algoritmul de încredere al pesedistului Dragnea: bani publici pentru prietenii de școală”; “Șeful USR, partidul care a inițiat campania #FărăPenali, este supervizorul senin al unor fraude și conflicte de interese cu fonduri UE” și “La bilanț, managementul care l-a consacrat pe Barna îi este este profitabil sieși, în timp ce oameni aflați în cumpănă au beneficiat doar pe hârtie”.
Citește pe Antena3.ro
Contracte cu statul. Bani europeni de la “Ciuma Roșie”
Dincolo de aceste dezvăluiri noi, “Jurnalul” a prezentat, în mai multe rânduri, începând cu anul 2016, afacerile cu statul pe care compania de consultanță a lui Dan Barna le-a derulat, chiar în timpul guvernelor PSD. Este vorba despre SC Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare DCG SRL, care funcționează, în prezent, cu un sediu social în Mogoșoaia, județul Ilfov. La înființare, pe 26 februarie 2007, firma îi avea drept asociați persoane fizice pe Ana Laura Buzatu, George Horia Ion Ionescu, Dumitru Dragoș Jaliu și Ilie Dan Barna și se ocupa cu activități de consultanță juridică, contabilă și în domeniul fiscal. La data de 28 ianuarie 2009, Buzatu și Ionescu pleacă din firmă, cedând acțiunile către asociații Jaliu și Barna. Apoi, în 2019, când jumătate din acțiunile SC Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare DCG SRL era deținut de Dan Barna, compania a intrat în morișca afacerilor cu statul.
Din calculele “Jurnalul”, această societate a derulat cu instituții publice, începând cu anul 2010, contracte în valoare totală de 2.103.522,15 lei (708.023,96 de euro, la paritatea leu/euro de la momentul perfectării acestor contracte). Fără a relua fiecare contract în parte, subliniem că toate au legătură cu furnizarea de servicii de consultanță și sunt finanțate din fonduri europene.
Despre instituțiile care au apelat la firma lui Barna, putem aminti Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” din Cluj Napoca (53.029,8 euro), Consiliul Județean Ialomița, condus, la acea dată, de PSD-istul Vasile Ciprian Ciupercă (24.828,38 euro), Ministerul Afacerilor Interne, condus de fostul lider USL Radu Stroe (220.576.44 euro), Ministerul Justiției, condus de actualul senator PSD Robert Cazanciuc (120.435,7 euro), Prefectura Județului Constanța, aflată, la acel moment, în “arealul politic” al lui Nicușor Constantinescu și Radu Mazăre (620,5 euro), Asociațiile Transilvania Nord, Grup de Lucru Țara Făgărașului și Transcarpatica Bacău (câte 320 de euro), Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara, controlat, politic, de PNL (49.500 de euro) și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, condus, la vremea contractului, de baronul PSD de Gorj Paul Stănescu (236.673.4 euro).
Anturaj periculos și intersectări cu zona serviciilor
Partenerul de afaceri din SC Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare DCG SRL, Dragoș Jaliu, cel care a preluat compania de la Dan Barna, este și el menționat în ancheta Rise Project. Însă, despre Jaliu, se mai poate nota că este coleg de serviciu cu Dorina Coldea, soția lui Florian Coldea, fostul prim-ajunct al Serviciului Român de Informații, la Scoala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Dorina Coldea este lector universitar la Facultatea de Comunicare și Relații Publice, în timp ce partenerul de business al lui Dan Barna este conferențiar universitar la Facultatea de Administrație Publică din cadrul aceleiași universități.
Din vara anului 2016, Dan Barna a renunțat la acțiunile deținute în cadrul firmei de consultanță, transferându-le partenerului său Dragoș Jaliu. “Jurnalul” avea să descopere, însă, că, în primăvara anului curent, Jaliu a cooptat-o în calitate de nou asociat pe Ana Cristina Pojoga, care este fiica lui Dan Ioan Pojoga, un om de afaceri din cadrul grupului Interactive Systems & Business Consulting, entitate care activează în zona furnizării sistemelor de informații și securitate pentru Armata Română. Mai mult, această companie a dezvoltat pentru capabilitățile militare ale Armatei sistemul denumit “C2”, pe care un grup american, controlat de lobby-stul Ellion Broidy, un apropiat al lui Donald Trump, ar fi vrut să-l modernizeze, prin încheierea unui contract important cu statul român. Afacerea, pentru care s-au pregătit să liciteze și românii de la Interactive Systems & Business Consulting SRL, a picat, americanii retrăgându-se și aducând grave acuze statului român. Modernizarea sistemului militar în cauză a fost gândită, încă din timpul Guvernului Cioloș, de către Ministerul Apărării Naționale.
Împotriva Referendumului pentru familie și în favoarea căsătoriilor gay
Dan Barna a ajuns președintele USR, în octombrie 2016, după ce, în luna mai, fondatorul Uniunii Salvați România, Nicușor Dan, a refuzat să implice partidul în chestiunea referendumului pentru Familie, pentru care au semnat peste 3 milioane de români care își doreau ca în Constituție să se specific clar că, în România, sunt interzise căsătoriile între persoanele de același sex. La presiunea grupărilor ultraprogresiste din acest partid, Nicușor Dan a demisionat, iar câteva luni mai târziu, locul său a fost luat de Dan Barna.
În 2018, când referendumul pentru Familie a fost organizat, Dan Barna s-a poziționat foarte clar împotrivă. El a catalogat demersul celor trei milioane de români ca fiind menit să “satisfacă orgoliul, temerile sau infatuarea că având puterea avem și dreptul să decidem noi asupra viziunii despre viață și societate a generațiilor următoare. El nu face decât să asigure satisfacție lui Liviu Dragnea, propagandei ruse și forțelor antieuropene, care în aceste zile au devenit foarte vocale”. După alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, Dan Barna declara, într-un interviu, că ar vota oricând în favoarea legalizării căsătoriilor între persoane de același sex, “dar că momentan societatea românească nu este pregătită pentru așa ceva”.
Programul politic: Un președinte aproape dictator
Prezidențiabilul USR are un proiect politic bine definit. Pe care nici nu îl ascunde, nici nu îl cosmetizează. Conform acestui program electoral, Dan Barna vrea, dacă va fi ales președintele României, să înființeze o Comisie de Reformă Constituțională care să modifice legea fundamentală. Pentru modificarea Constituției este, însă, nevoie de votul unei largi majorități în Parlament, de două treimi, plus un referendum aprobat de cetățeni, arată liderul USR.
Din acest punct de vedere, obiectivele vizate urmăresc o putere aproape absolută a președintelui României, în raport cu celelalte puteri în stat. Astfel, Barna vrea puteri sporite pentru președinte, astfel încât acesta să poată dizolva când vrea el Parlamentul. “Președintele va putea iniția un referendum pentru dizolvarea Parlamentului. În cazul în care referendumul este validat, Parlamentul este dizolvat”, se arată în programul lui Barna. Mai mult, “în cazul adoptării unei moțiuni de cenzură, președintele va avea posibilitatea fie de a desemna un nou candidat pentru funcția de prim-ministru, fie de a dizolva imediat Parlamentul și de a declanșa alegeri anticipate”. De asemenea, Dan Barna vrea să anihileze orice inițiativă a Parlamentului de a suspenda președintele. Dacă Parlamentul îl suspendă pe președinte, în ciuda unui aviz negativ al Curții Constituționale, iar referendumul de demitere este respins de către alegători, atunci Parlamentul va fi dizolvat de drept”, mai scrie Barna în proiectul său electoral.
Liderul USR își intersectează viziunea politică cu cea a lui Traian Băsescu, intenționând reducerea numărului de parlamentari la 300 de aleși. De asemenea, are ca obiectiv alegerea primarilor și a președinților de consilii județene în două tururi de scrutin și o legislație denumită “fără penali în funcții publice”.
