Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cu doar două zile înainte să se împlinească un an de când a fost condamnat, definitiv, la trei ani și jumătate de închisoare cu executare, în dosarul „angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman”, fostul președinte al PSD Liviu Dragnea a fost audiat, la Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul prin care contestă, pentru a doua oară, executarea sentinței.
Audierea a avut loc prin videoconferință, având în vedere noile măsuri instituite pentru combaterea răspândirii epidemiei de coronavirus, însă dialogul cu instanța a fost unul aproape imposibil de înțeles, având în vedere proasta conexiune electronică. Înalta Curte a respins cererea, însă a admis solicitarea de sesizare a Curții Constituționale în legătură cu un articol din Codul de Procedură Penală, care nu prevede posibilitatea contestării unei condamnări dacă, după pronunțarea sentinței definitive, a intervenit o situație care pune în ilegalitate judecata pe fond.
Dragnea nu contestă sentința de condamnare, ci faptul că, odată cu luna octombrie a anului trecut, când CCR a decis că, la fond, completurile care judecă spețe de corupție și care nu sunt specializate în acest sens sunt constituite nelegal. Motiv pentru care cere punerea de îndată în libertate, întrucât sentința prin care a fost condamnat a menținut, de fapt și de drept, hotărârea completului de trei judecători din vara anului 2018. Complet nespecializat să judece dosare de corupție.
Este pentru a doua oară când Liviu Dragnea face contestație împotriva executări sentinței de condamnare. În 6 ianuarie, prima cerere a fost înaintată la Tribunalul București, care, în 18 februarie, a decis să-și decline competența în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție. Procesul a ajuns la Secția Penală a instanței supreme în data de 20 februarie, însă a alocat primul termen de judecată pentru data de 2 aprilie, în plină stare de urgență. Ca atare, având în vedere și măsurile prevăzute în decretul prezidențial prin care a fost instituită starea de urgență, termenul a fost reprogramat pentru data de 14 mai, când, stupoare, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să reîntoarcă dosarul la Tribunalul București.
Audiere cu probleme
A doua cerere, formulată de Liviu Dragnea tot în data de 6 ianuarie 2020, a intrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție în 30 ianuarie. De data aceasta, instanța supremă a decis să o judece pe fond, respingând contestația la executare ca neîntemeiată. Dosarul s-a mutat, în apel, la Completul de 5 judecători, unde a fost înregistrat cu data de 12 februarie. Primul termen de judecată a fost stabilit pentru data de 23 martie. Din nou ghinion, pentru că, începând cu data de 15 martie 2020, s-a instituit starea de urgență, drept pentru care termenul de judecată a fost reprogramat pentru ziua de ieri, 25 mai.
Liviu Dragnea a fost audiat, cu acest prilej, prin videoconferință, însă depoziția sa a fost una marcată de probleme tehnice. Flavia Teodosiu, avocatul ex-președintelui PSD, a precizat că „din păcate, ceea ce a spus domnul Liviu Dragnea s-a auzit foarte prost și vom face o cerere către Înalta Curte, pentru a remedia acest aspect. Din păcate, nu am înțeles mare lucru. Dânsul a susținut, în esență, că se află într-o detenție nelegală. În 10 octombrie 2019, a apărut motivarea Curții Constituționale, care a statuat că la ÎCCJ nu a fost respectat articolul 29 din Legea 78/2000, care prevede ca toate completurile de la fond să fie specializate. Instanța a rămas în pronunțare”, a adăugat avocatul.
Decizie: Acțiunea, respinsă, dar Dragnea are o nouă șansă
Cu puțin timp înainte de închiderea ediției, ÎCCJ a decis să respingă definitiv contestația la executare formulată de Liviu Dragnea, însă a admis excepția ridicată de avocații acestuia, cu privire la neconstituționalitatea prevederilor articolului 598, alineat 1, Cod procedură penală, urmând, astfel, să fie sesizată Curtea Constituțională. Concret, Dragnea contestă articolul care face referire la cazurile în care poate fi contestată executarea unei sentințe privative de libertate, printre acestea neregăsindu-se și situația în care, ulterior pronunțării acesteia, a intervenit o decizie a CCR care să amendeze ca nelegală constituirea completului de fond a cărui hotărâre a fost menținută și în apelul procesului judecat.
Articolul în cauză permite contestarea la executare doar dacă s-a pus în executare o hotărâre care nu este definitivă, când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare, când se ivește o nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare și când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.
Astfel, libertatea lui Liviu Dragnea, pe baza acestei chestiuni, va sta în mâinile judecătorilor de la Curtea Constituțională care, dacă vor admite excepția de neconstituționalitate, îi vor permite fostului lider PSD să formuleze o nouă acțiune în instanță, cu șanse evidente de câștig.
Fostul președinte PSD se află, din nou, la mâna judecătorilor CCR. Decizia acestora îl poate scoate din penitenciar înainte de ispășirea pedepsei
Completul care l-a condamnat pe fond, constituit ilegal. Acest lucru s-a descoperit după sentința finală
Reamintim că, în data de 27 mai 2019, a doua zi după alegerile europarlamentare, un complet de 5 judecători al CCJ (FOTO) a decis să respingă apelul formulat de Liviu Dragnea, ex-președinte al Consiliului Județean Teleorman în dosarul „angajărilor fictive de la DGASPC”, menținând sentința aplicată de un complet de 3 judecători, în vara anului 2018, prin care fostul lider al PSD a fost condamnat la o pedeapsă de trei ani și 6 luni de închisoare cu executare, pentru instigare la abuz în serviciu.
Sentința definitivă, pusă în aplicare de îndată, a fost pronunțată în condițiile în care, la momentul respectiv, Curtea Constituțională avea în dezbatere soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României și Colegiul de Conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, conflict generat de refuzul acestuia din urmă de a emite o hotărâre prin care, la nivelul instanței supreme, să fie alcătuite completuri de judecată specializate, pe fond, în infracțiuni de corupție, așa cum prevede articolul 29 din Legea nr. 78/2000. Completul care a pronunțat sentința pe fond nu îndeplinea această condiție legală și, în luna octombrie a anului trecut, Curtea Constituțională a admis existența conflictului juridic, constatând că, în lipsa specializării completurilor, hotărârile emise pe fond la ÎCCJ sunt lovite de nulitate, ca fiind judecate de o instanță nelegal constituită.
În cererea privind contestația la executare, formulată de avocații lui Liviu Dragnea la Înalta Curte, se invocă exact acest lucru, reclamându-se, astfel, faptul că, începând cu luna octombrie a anului trecut, fostul președinte social-democrat se află încarcerat ilegal.
