Moldova nu vrea să mai ardă gaz rusesc de pomană

Premierul Viorica Dăncilă se întâlneşte, astăzi, la Chişinău, cu premierul Moldovei, Pavel Filip, pe agenda întrevederii fiind perfectarea detaliilor legate de construcţia gazoductului Ungheni-Chişinău, construit cu finanţare europeană, BERD şi BEI. Proiectul este de o importanţă crucială pentru vecinii de la est, în condiţiile în care finalizarea lucrărilor va duce la reducerea considerabilă a dependenţei moldovenilor de importul de gaze ruseşti. Conducta ar putea fi finalizată chiar în cursul acestui an.

Întâlnirea se anunţă una istorică, în condiţiile în care rezultatul ei va fi că Moldova va scăpa de o problemă pe care nu a reuşit să o soluţioneze în cei 26 de ani de la declararea independenţei, securitatea energetică. Dăncilă va culege roadele eforturile depuse de predecesorii săi de la Palatul Victoria. Astfel, construirea gazoductului pe teritoriul românesc, de la Iaşi la Ungheni, a fost finalizată în 2014, în timpul când Guvernul era condus de către Victor Ponta. Acum compania Transgaz este interesată să intre direct pe piaţa energiei din statul vecin. Astfel, compania română a depus din decembrie oferta pentru privatizarea companiei moldoveneşti Vestmoldtransgaz, cea care se va ocupa de distribuirea gazului venit din România. Compania afost scoasă la vânzare la preţul 8,8 milioane de euro, însă câştigătorul licitaţiei va trebui să investească 93 de milioane de euro în următorii doi ani. Este posibil să fie devansat termenul de finalizare al conductei de gaze din 2019 în acest an. Tot pe agenda întâlnirii Filip-Dăncilă se află semnarea unui protocol de colaborare culturală, anunţul fiind făcut la începutul acestei luni de către ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu. De asemenea, Dăncilă va participa la deschiderea Sălii cu Orgă din Chişinău, obiectiv cultural renovat cu susţinerea financiară a guvernului de la Bucureşti. Este de aşteptat ca cei doi premieri să discute şi alte chestiuni de ordin economic. La ultima şedinţă de guvern comună, care a avut loc în martie 2017, premierul român de atunci, Sorin Grindeanu, exprima interesul ţării noastre de a participa la privatizările preconizate de către autorităţile de la Chişinău. Pe de altă parte, premierul român cerea „consecvenţă şi seriozitate” din partea Moldovei în acţiunile pe parcursul european al ţării vecine. Succesorul său de la Palatul Victoria, Mihai Tudose, a fost însă mai îngăduitor din acest punct de vedere. Ca şi Dăncilă, Tudose a mers la Chişinău la scurtă vreme după instalare, dar a provocat controverse cu declaraţiile sale privind introducerea sistemului de vot mixt în ţara vecină, în condiţiile în care măsura a fost criticată de Comisia de la Veneţia şi de autorităţile europene. „Este schimbarea unui sistem democratic cu alt sistem democratic, sunt multe țări în lume care au acest sistem electiv, deci nu este nimic ieșit din comun. Ceea ce este ieșit din comun și vă spun sincer că și România a trecut prin așa ceva, distorsionarea realității de cei neprieteni care au ajuns cu mesajul la Bruxelles întors complet”, spunea Tudose pe 21 iulie 2017, afirmaţie ce a provocat consternare printre unele partide de opoziţie din Moldova şi critici din partea opoziţiei de la Bucureşti.

„Nu este doar o relație politică sau economică cu Moldova, este și o relație umană, culturală, ceea ce pentru noi reprezintă un punct foarte important”