Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Statul român a cheltuit 1,5 milioane de lei pentru redactarea articolelor din Codurile Penal şi de Procedură Penală care pică la Curtea Constituţională precum piesele de domino. În total, 43 de excepții de neconstituţionalitate au fost admise de CCR de la adoptarea Codurilor până în prezent, iar dintre acestea, Parlamentul nu a revizuit nici măcar unul.
Decizia Curţii prin care s-a declarat că prevederea care permitea SRI să facă interceptări în dosarele penale este în afara Constituţiei este doar cea mai răsunătoare dintre hotărârile care vizează Codurile penale. Opinia publică a acordat cea mai mare atenţie acestei ultime decizii pentru că ea pune sub semnul întrebării soarta a zeci de dosare penale aflate fie pe masa DNA, fie în instanţele judecătoreşti. Însă, de mai bine de doi ani de la intrarea în vigoare a noilor Coduri, CCR trânteşte pe bandă rulantă articole care sunt în afara Constituţiei, fie din cauza unor formulări inexacte, fie din cauză că legile încalcă drepturi şi libertăţi cetăţeneşti. Mai exact, Curtea a admis peste 30 de decizii de neconstituţionalitate după modificările făcute de Guvernul Ponta în 2014, referitoare la 43 de prevederi, şase din Codul Penal şi 37 din cel de Procedură Penală. Prevederile se refereau fie la conţinutul articolului sau alineatului în totalitate, fie la anumite fraze sau cuvinte din acestea, care afectau funcţionarea Codurilor. Potrivit datelor verificate de News.ro, o parte a deciziilor Curţii Constituţionale au fost date ca urmare a unor decizii anterioare de neconstituţionalitate, prevederile nefiind modificate de Parlament.
Cele mai importante decizii
Printre cele mai importante prevederi declarate neconstituţionale se regăseşte cea privind conflictul de interese, articolul făcând referire la sintagma „ra-porturi comerciale”, care nu este stabilită clar în lege. Parlamentul nu a reglementat nici până acum această situaţie. O altă prevedere se referă la confiscarea extinsă, care nu trebuie să se aplice şi bunurilor dobândite înainte de 2012, când era în vigoare vechiul Cod Penal.
O modificare importantă se re-feră la „prelevarea mostrelor biologice în cazul con-ducerii autove-hiculelor sub influenţa alcoolului”. CCR a hotărât că această prevedere este neconstituţională, soluţia legislativă fiind cea din vechiul Cod Penal, care se referea la momentul conducerii autovehiculului, şi nu la momentul în care probele sunt prelevate. Curtea a mai decis şi asupra cazurilor de arestare preventivă pentru infracţiunea de trafic de stupefiante, declarând procedura neconstituţională, în condiţiile în care legea nu explică ce înseamnă produse „stupefiante”. În acest caz, soluţia legislativă a venit de la Guvern, Parlamentul neluând măsuri. Recent, Curtea Constituţională a admis şi o excepţie de neconstituţionalitate care se referă la revizuirea sentinţelor judecătoreşti date în baza unor dispoziţii neconstituţionale, judecătorii hotărând că această revizuire nu se poate face decât în cazurile în care a fost ridicată expres o excepţie, nu şi în cazurile anterioare, unde există soluţii definitive.
Alte decizii se referă la procedura contestaţiilor în di-versele stadii ale procesului, precum şi la posibilitatea ca un procuror să renunţe la ur-mărirea penală în cazul infracţiunilor pedepsite cu amendă sau cel mult şapte de ani de închisoare dacă acesta constată că „nu există interes public” în continuarea procedurilor. CCR a com-bătut şi articolul din Codul Penal cu privire la aplicarea legii mai favorabile, explicând situaţiile în care acest lucru se poate în-tâmpla, în condiţiile în care prevederile în vigoare nu erau precise.
Sunt peste 3.000 de articole în Codul Penal şi cel de procedură penală. 50 dintre ele (declarate neconstituţionale - n.r.) nu este foarte mult
Augustin Zegrean, preşedinte CCR
Aprobate prin angajarea răspunderii
Noile Coduri au intrat în vigoare în februarie 2014 după ce Guvernul îşi angajase răspunderea în 2010, după amânări succesive de peste doi ani. Modificările au fost cele mai ample de la Codurile din 1969. La scurt timp după intrarea în vigoare, Guvernul Ponta le-a modificat din nou, la solicitarea instituţiilor din Justiţie, care au acuzat mai multe nereguli, însă nu toate au fost adresate de către Executiv. Parlamentul are obligaţia să pună în acord textele de lege cu deciziile Curții Constituționale, însă până în prezent nu a făcut niciun fel de modificare. Comisia juridică din Camera Deputaţilor a stabilit însă un calendar de modificare a Codurilor în colaborare cu instituţiile din justiţie şi urmează să facă toate modificările, în calupuri, până la finalul acestui an.
