Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
USR intenţionează să modifice legislaţia pentru ca persoane condamnate penal să nu mai poată ocupa funcţii publice, printre propuneri fiind modificarea Codului penal sau revizuirea Constituţiei.
"Obiectivul USR de la înfiinţare a fost să preia teme din societate şi să le transpună în acte politice. (...) În acest sens am văzut solicitarea oamenilor care au protestat şi practic solicitarea a fost să nu mai avem în funcţii publice oameni condamnaţi penal. Această solicitare ar trebui să fie o chestiune de bun simţ, care nu ar trebui să fie reglementată. Legea care interzice persoanelor condamnate penal să ocupe funcţia de miniştri a fost dată în acest sens, iată însă că partidele nu văd lucrurile astea ca fiind de la sine înţelese", a afirmat Nicuşor Dan la consultarea publică "Fără penali în funcţii publice", organizată de Uniunea Salvaţi România.
El a spus că Avocatul Poporului atacă la CCR prevederea care interzice persoanelor condamnate penal să ocupe funcţii de miniştri.
"Vedem în Avocatul Poporului care atacă la CCR acea prevedere care interzice persoanelor condamnate penal să ocupe funcţii de miniştri, vedem un om condamnat penal care conduce Camera Deputaţilor, vedem un politician condamnat penal care vorbeşte de tunuri cu apă şi de tot felul de lucruri care sunt din alte epoci", a susţinut Nicuşor Dan.
Potrivit acestuia, de la o idee care a apărut şi a fost susţinută în stradă până la un proiect de lege este o cale lungă şi de aceea parlamentarii USR au realizat un studiu al legislaţiei din România, al deciziilor CCR, CEDO.
Deputatul USR Silviu Dehelean, unul dintre cei care au elaborat studiul, a menţionat că o iniţiativă legislativă în care să scrie că toţi cetăţenii condamnaţi penal nu pot fi aleşi în funcţii publice, în Parlament şi îşi vor pierde mandatul "nu ar fi rezistat unui control de constituţionalitate".
Dehelean a explicat că sunt două modalităţi prin care s-ar putea interveni, şi anume prin modificarea Codului penal sau prin revizuirea Constituţiei.
"Aceasta este dilema: dacă ar fi mai potrivită modificarea Codului penal, care ar reprezenta un pas în faţă, dar nu mulţumitor, sau o iniţiativă de modificare a Constituţiei", a menţionat Dehelean, arătând că ultima variantă este un demers mai complicat.
"A doua variantă, care este mai complicată, ar fi aceea a unui demers de modificare a Constituţiei, care ar putea să rămână în cadrul recomandărilor Comisiei de la Veneţia dacă ar prevedea interdicţii de a ocupa o funcţie publică pentru cei care au săvârşit infracţiuni cu intenţie până la reabilitarea lor, fie de drept, fie pe cale judecătorească, şi probabil pentru anumite infracţiuni mai grave care ar urma să fie stabilite. Este greu de crezut că va fi acceptat pentru orice fel de infracţiune", a mai explicat Dehelean.
Vlad Alexandrescu, senator USR, a spus că trebuie lărgite prevederile legii astfel încât interdicţia ca persoanele condamnate să se refere nu numai la miniştri, ci şi la alte funcţii numite.
Deputatul USR Dan Barna a spus că dezbaterea încearcă să găsească cele mai bune forme de reflectare în legislaţie a unei probleme pe care societatea a transmis-o şi a unei probleme care a generat toată criza prin care a trecut România, problema persoanelor cu probleme penale care sunt sau pot fi în prezent în demnităţi publice.
Preşedintele ActiveWatch, Mircea Toma, a reamintit că românii au votat, atât la alegeri locale, cât şi la parlamentare, numeroşi candidaţi cu probleme de integritate. "Publicul a optat pentru a aduce corupţii în funcţiile publice alese", a subliniat Toma.
Toma a precizat că trebuie luate în calcul atât o iniţiativă de revizuire a Constituţiei, cât şi toate celelalte posibilităţi care ar limita accesul corupţilor la funcţiile publice. AGERPRES
