Comisia Europeană ne pune la colţ: suntem săraci şi nechibzuiţi

Deşi România are una dintre cele mai rapide creşteri ale salariilor din Uniunea Europeană (UE), ratele sărăciei şi inegalităţii veniturilor din ţara noastră rămân ridicate, iar diferenţele regionale se accentuează, relevă un raport dat publicităţii de Comisia Europeană. Unul din trei români este expus sărăciei, însă numai una din cinci unităţi administrativ-teritoriale dispune de servicii sociale autorizate, iar aceste servicii sunt concentrate în zonele bogate, nu acolo unde ar fi necesare. De asemenea, avertizează experţii Comisiei, România este ţara din UE care cheltuie cel mai puţin pentru educaţie, sistemul sanitar este afectat de infrastructura slabă, de lipsa reformelor şi de ineficienţa cheltuielilor, iar actualul sistem de pensii riscă să pună în pericol sustenabilitatea finanţelor publice. 

Lipsa serviciilor sociale

„În ciuda îmbunătăţirilor recente, ratele sărăciei şi inegalităţii veniturilor rămân ridicate, iar disparităţile regionale se accentuează”, spun experţii CE, subliniind că atât calitatea, cât şi acoperirea serviciilor sociale sunt insuficiente, iar distribuţia teritorială a acestora este inegală şi necorelată cu nevoile comunităţilor. „Ratele sărăciei în rândul persoanelor cu o intensitate scăzută şi foarte scăzută a muncii au crescut cu 50% din 2010 până în prezent. În plus, lucrătorii cu contracte de muncă atipice nu beneficiază de o protecţie socială adecvată. Unul din trei lucrători cu contracte de muncă atipice este expus riscului de deprivare materială severă. Lucrătorii zilieri şi sezonieri nu au acces formal la prestaţii sociale de şomaj, de maternitate, de accident şi de accident de muncă”, se arată în Recomandarea de ţară a CE pentru România. 

Sistem medical ineficient

Sistemul de sănătate din România se confruntă cu numeroase provocări, printre care: finanţarea insuficientă, utilizarea ineficientă a fondurilor publice şi lipsa reformelor, este semnalul de alarmă tras de Comisia Europeană, menţionând că toate acestea limitează eficacitatea sistemului de sănătate. Experţii CE punctează şi faptul că emigraţia continuă a generat o criză majoră de medici şi de asistenţi medicali în ţara noastră. Infrastructura de sănătate este, de asemenea, precară, plăţile informale rămân o sursă de îngrijorare, iar sectorul de îngrijire a sănătăţii „nu este pregătit să facă faţă pe termen lung îmbătrânirii rapide a populaţiei”.

„Accesul la serviciile de sănătate pentru persoanele din mediul rural şi pentru grupurile vulnerabile este limitat. Aceşti factori au un impact negativ asupra sănătăţii oamenilor, care rămâne sub media UE, în ciuda unor progrese înregistrate în ultima perioadă”, menţionează raportul.

Educaţie fără bani

Acelaşi document arată că România cheltuie cel mai puţin din ţările Uniunii Europene pentru educaţie, în special în ceea ce priveşte anii de şcolarizare care au un rol decisiv în a preveni părăsirea timpurie a şcolii. De asemenea, ţara noastră are întârzieri la modernizarea reţelei de şcoli, 10% din şcoli sunt supraaglomerate, în timp ce 58% dispun de capacităţi excedentare.

Excedent programat, deficit realizat

Sindicaliştii sunt de acord cu observaţiile Executivului comunitar, pe partea de pensii şi sănătate. „Comisia Europeană a spus, în raportul său, exact ceea ce spunem noi, de mai mult timp, inclusiv în consultările cu reprezentanţii autorităţilor”, a declarat pentru Jurnalul Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS). El a arătat că la sfârşitul trimestrului I al acestui an, sistemul de pensii avea un deficit de 1,75 miliarde de lei, iar cel de sănătate, de 1,6 miliarde de lei.  „Bugetul asigurărilor sociale are prevăzut un excedent de 2,9 miliarde de lei pe 2019, astfel că în primele trei luni trebuia să avem un excedent, cât de mic, dar iată că avem deficit”, a punctat Costin. Potrivit acestuia, Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate are 6 milioane de contributori şi 17 milioane de beneficiari, „iar numărul contribuabililor nu creşte”.

Recomandările Executivului de la Bruxelles

Comisia Europeană face şi câteva recomandări României pentru perioada 2019-2020. Printre acestea:

• Să asigure stabilirea salariului minim pe baza unor criterii obiective, compatibile cu crearea de locuri de muncă şi cu competitivitatea.
• Să asigure sustenabilitatea sistemului public de pensii şi viabilitatea pe termen lung a fondurilor de pensii din cadrul Pilonului II
• Să sporească acoperirea şi calitatea serviciilor sociale şi să finalizeze reforma venitului minim de incluziune. Să îmbunătăţească funcţionarea dialogului social.
• Să îmbunăţească accesul la asistenţă medicală şi eficienţa sectorului sănătăţii din punctul de vedere al costurilor, inclusiv prin favorizarea tratamentului ambulatoriu.
• Să întreprindă acţiuni astfel încât să amelioreze calitatea şi caracterul incluziv al educaţiei, în special pentru romi şi alte grupuri defavorizate.
• Să asigure îmbunătăţirea competenţelor, inclusiv a competenţelor digitale, în special prin sporirea relevanţei pe piaţa forţei de muncă a educaţiei şi formării profesionale şi a învăţământului superior.
•  

Presiuni extreme de la mediul de afaceri

Mediul de afaceri a exercitat presiuni extrem de puternice, iar legiuitorul este foarte darnic în a se supune acestor presiuni şi elimină măsurile de natură să încadreze noi cetăţeni în sistem. În acest moment, grosul banilor vine de la angajaţi, 25% din salariul brut la pensii şi 10% la asigurările de sănătate, compania alocând numai 2,25%. Normal ar fi să existe un echilibru, aşa cum era înainte de intrarea în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă 79/2017 şi a Legii pensiilor, adoptată în decembrie 2018. Printre altele, prin aceste acte normative au fost scoşi în afara protecţiei împotriva accidentelor şi bolilor de muncă profesionale ucenicii, elevii şi studenţi care muncesc în practică.

Dumitru Costin, preşedintele BNS

Un român din trei continuă să fie expus riscului de sărăcie şi excluziune socială, cele mai afectate grupuri fiind copiii, romii, persoanele cu handicap şi persoanele în vârstă, se arată în raportul CE.