Povestea lui Bachus, la cramele românești

Fie vinul sec sau dulce, în afară de beneficiile pe care le aduce prin vânzarea în țară sau la export, lansează noi posibilități de investiții în zone care până nu demult erau date uitării. În ultimii 15 ani, turismul din zonele mai puțin vizitate pentru peisaje sau obiective culturale s-a dezvoltat plecând de la podgorii și crame. Deși a crescut greu această nișă, care încă nu este valorificată la potențial maxim în România, noile trenduri lasă loc pentru o nouă etapă în turismul românesc. Cele mai noi crame care oferă circuite pentru degustare de vinuri arată că nevoia acestui tip de turism deja se simte din ce în ce mai pronunțat, iar cele mai avantajate zone ale țării sunt în sud, respectiv în Muntenia și Dobrogea, acolo unde este mai greu de dezvoltat altfel de circuite.

Prima cramă care s-a făcut cunoscută pentru combinația între degustările de vinuri și posibilitatea de a face circuite turistice este Jidvei, cu Cetatea de Baltă. Investiția în latura turistică a vinului a pornit și datorită așezării cramelor într-o zonă cu peisaje superbe, pe o colină care veghează Cetatea de Baltă și castelul Bethlen Haller, devenit simbol al Jidveiului. Construit în perioada 1570-1580, castelul nobiliar da fost refăcut de contele Ștefan Bethlen, între anii 1615-1624, după modelul castelului Chambord, din Franța, faimos datorită arhitecturii renascentiste franceze. Legendele locului spun că aici există un tunel secret ce leagă vechiul castel de la Cetatea de Baltă și Castelul Bethlen de la Sânmiclăuș. Cele trei crame, Jidvei, Blaj și Bălcaciu, au o capacitate de peste 270 de mii de hectolitri de vinuri. Prima a fost dată în folosință în anul 1974, fiind cea mai mare dintre cramele companiei. După 1990, locul s-a transformat, încet, încet, în zonă preferată de turiștii care pleacă în căutarea gustului plăcut al licoriilor bachice, dar și al mâncărurilor bine combinate cu fiecare soi de vin. Primele circuite turistice care au inclus Cetatea de Baltă și cramele brandului românesc Jidvei s-au făcut după anul 2.000 și au adus întregului județ Alba beneficii financiare, prin dezvoltarea unor noi spații de cazare, în afară de cele ale companiei. În ultimii ani, în județ s-au înființat noi crame ale altor producători de vinuri care au avut curaj să facă investiții, inclusiv în spații generoase de degustare și de cazare, pornind tocmai de la trendul deja lansat de Jidvei, care a pus Alba pe harta internațională a vinurilor și a turismului viniviticol. „Jidvei este deschisă pentru grupuri organizate de turiști, nu și pentru cei care vor să vină individual. Avem circuite organizate, cu programare prealabilă”, explică un reprezentant al companiei.

Dealurile României, promovate de vinul spumant

Nimic nu se compară cu o degustare de șampanie produsă pe dealurile din Șimleul Silvaniei, în județul Sălaj. Peisajul zonei a ajutat dezvoltarea turistică, iar o oprire la cramă este o adevărată încântare pentru cei care au pornit la drum, într-o aventură altfel decât o excursie în stil clasic. O altă investiție nouă, introdusă în circuitele turistice ale degustărilor de vinuri este Crama Carastelec. A fost înfiinţată în anul 2011 și este prima cramă din generaţia nouă, concepută şi construită pentru a produce spumant cu a doua fermentare în sticlă, obținută prin metoda tradiţională. Crama se află în satul Carastelec, din județul Sălaj, în nord-vestul Transilvaniei, Podgoria Şimleul Silvaniei se află într-o zona viticolă cu o istorie de sute de ani în viticultură şi producţie de spumante. Cele mai multe soiuri de vie cultivate aici sunt folosite în mod tradiţional pentru şampanizare. “Planificarea şi organizarea plantatiei cât şi echiparea cramei a fost gândită pentru a produce spumant din recolta proprie, întregul proces având loc în crama proprie. Crama Carastelec deţine o plantaţie nouă de 22,4 hectare, o clădire construită în 2011-2013, echipată cu tehnologie modernă pentru producţie de spumante, acoperind întregul proces de vinificare a spumantelor de la presare, fermentare, măturare în sticlă la temperatura controlată, remuaj mecanizat cu giropalet, degorjare prin îngheţare, echipament de dopuire, până la etichetare. Întregul proces de vinificare a spumantului se întâmplă în acelaşi loc, în crama proprie, astfel având control asupra întregului proces. Spumantul cramei Carastelec, denumit Carassia, este obţinut prin metoda tradiţională, fiind brandul principal al cramei, pe lângă vinurile petiante, Friza, şi vinurile liniştite, Vinca”, explică reprezentanții cramei.

Legende dobrogene, încă vii

În Dobrogea, Murfatlarul este brandul renumit care aproape se confundă cu întregul teritoriu ce leagă Dunărea de Marea Neagră. Și aici, solul fertil pentru vița-de-vie, ce părea nu demult imposibil de a fi valorificat din punct de vedere turistic, a devenit loc de întâlnire sau de popas pentru numeroase grupuri de degustători din țară și din străinătate. Astfel, au crescut și investițiile în spații de cazare pentru cei dornici să petreacă mai mult de câteva ore la cramă. La Crama Rasova, de pe Podgoria Murfatlar, numărul de ore în care soarele strălucește puternic este mai mare decât în orice altă parte a țării - peste 2.100 de ore anual – ceea ce face ca zona să fie preferată în egală măsură de cei care caută vinuri dulci, dar și de cei dornici de un bronz natural perfect. Simbolul cramei este Soarele. „Punem în valoare acest loc minunat cu ajutorul unei echipe de vinificatori italieni, prin vinurile noastre din colecțiile Rasova și Tortuga. La Crama Rasova se poate ajunge, pentru degustare, foarte ușor, în doar cinci minute de pe Autostrada Soarelui, din nodul rutier de la Cernavodă. Crama Rasova este una dintre cele mai noi și moderne crame din România. Crama Rasova a însemnat o investiție de peste cinci milioane de euro. Arhitectura cramei a fost realizată împreună cu una dintre cele mai cunoscute studiouri de design și arhitectură din România, iar designul cramei urmărește dinamica naturală a falezei, pornind de la ideea unor stânci albe ieșite din pământ. Zona e plină de vestigii istorice, iar denumirea cramei a fost inspifrată de localitatea învecinată, ce poartă același nume, o localitate foarte veche în care se găsește și castrul român Sacidava. Via se întinde pe 50 de hectare de plantație tânără, aflată în diverse stadii de dezvoltare. În plantație avem soiurile Muscat Ottonel, Chardonnay, Pinot Gris, Saluvignon Blanc, Tămâioasă Românească la albe și Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, Syrah și Merlot la roșu”, explică un reprezentant al companiei. Pentru cei care iubesc lumina și căldura soarelui, crama este locul ideal pentru un popas, pe dealul ce-și scaldă creasta în soarele reflectat de mare, răcorit de briza Dunării, de la apus, foarte aproape de celebrul pod construit de Anghel Saligny, în perioada 1890-1895.

Personaje de legendă, ca sursă de inspirație

O altă podgorie care dezvoltă o zonă mai puțin vizitată, făcând legătura între Muntenia și Dobrogea, este Ostrov, pe malul Dunării, la granița cu Bulgaria. Cu peste 2.200 de hectare de viță-de-vie, dar și peisaje de basm, pe malul Dunării, Domeniile Ostrov au potențial maxim de a transforma o veche zonă agricolă și industrială într-o atracție turistică. Și aici, noile investiții au avut la bază tradiția locurilor, iar denumirile vinurilor au fost inspirate din legendele locale. „Aici era o unitate de cazare doar pentru studenții care veneau la cules. Noi am demolat tot ce era înnainte și am construit totul de la zero, pentru a face zonă turistică. Totul este în strânsă legătură aici cu legendele locului și cea mai frumoasă dintre ele a dat și numele colecției de vinuri Naiada, sirena de apă dulce, despre care și astăzi sunt povești spuse de oamenii din aceste sate”, spune Oana Belu, coproprietar la Domeniile Ostrov.

Știma apelor dulci din Europa

De fapt, legendele locale sunt legate de știma apelor, ce corespunde, în mitologia greco-romană, Naiadelor, nimfe ale apelor dulci, cu trupul pe jumătate de femeie și jumătate pește. Apele peste care domneau Naiadele erau considerate magice, cu puteri vindecătoare. Naidadele guvernau peste râuri, şuvoaie, pâraie, izvoare, fântâni, lacuri, heleştee, iazuri şi mlaştini, şi erau imaginate ca zâne acvatice în folclorul românesc. În mitologia germană şi scandinavă, acestora le corespund Ondinele, fecioare frumoase, cu păr verde-albăstrui, care trăiesc în apă. Ele sunt uneori binevoitoare, alteori crude. Le place să atragă pescari sau tineri chipeşi, care se află în preajma lacului, îi răpesc şi îi duc în adânc, unde se află şi palatul lor de cleştar şi unde zilele trec iute ca nişte clipe. În mitologia rusă, precum şi a altor popoare slave, Rusalka este duhul apei, provenind dintr-o fecioară înecată. Rusalcele pot fi văzute la suprafaţa apei în nopţile cu lună plină, au pielea alb-albăstruie, părul bălai, strălucitor şi lung, până la pământ, iar veşmintele lor sunt albe și lungi. Și ele pot fi atât bune, cât și rele, se leagănă în copaci, fură copiii mamelor, atacă femeile însărcinate şi provoacă uneori coșmaruri.

Foarte căutate sunt astăzi degustările de vinuri de la capătul unui drum cu bicicleta. Excursiile de acest fel sunt incluse și în pachetele de teambuilding, pentru corporații, iar cele mai căutate crame pentru aceste circuite sunt în apropierea Capitalei.

O degustare de vinuri poate avea prețuri între 40 și 100 de lei de persoană, în funcție de cramă și de numărul de clienți. Într-un circuit de mai multe zile, turiștii pot alege și cazarea, o noapte, sau chiar două. Diana Pavelescu, specialist