Marti 14 februarie 2006

" Foamea e sora buna cu setea. " - adica bautura si mancarea merg impreuna.

"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti

Varsator (20 ianuarie - 18 februarie)

Cuviosii: Auxentiu, Maron si Avraam; Sf. Filimon, Episcopul Gazei

Sf. Ciril, calugar, si Metodiu, episcop, patroni ai Europei

Sf. Axente

Astazi crestinii il pomenesc pe Cuviosul Auxentiu, cel din munte. El a trait pe vremea imparatiei lui Teodosie cel Mic si se tragea din neamul din Rasarit. Era om invatat si, imbratisand viata monahala, s-a suit pe muntele ce se gaseste in fata Oxiei. Era foarte rabdator in nevointe, avand credinta cat se poate de dreapta. A infruntat puternic paganatatea ereticilor Eutihie si Nestorie. Si, primind hotararile sinodului de la Calcedon, a ajuns vrednic de cinste inaintea imparatilor. Luminat la fata cu darul cel dumnezeiesc, revarsa in toate zilele izvoare de tamaduiri celor care veneau la dansul. Si adormind in pace, a fost asezat in sfanta biserica zidita de dansul.

In Romania

1888 - A fost inaugurat la Bucuresti edificiul cultural Ateneul Roman. A fost construit intre 1886 si 1888, dupa planurile arhitectului francez A. Galleron, prin staruinta lui Constantin Esarcu, care, din lipsa de fonduri, a recurs la contributia cetatenilor, indemnati de apelul: "Dati un leu pentru Ateneu";

1941 - A fost abrogata denumirea Romaniei ca "stat national-legionar" si a fost interzisa orice activitate politica;

1948 - Incepe Conferinta pe tara a femeilor, la Bucuresti, la care se hotaraste constituirea organizatiei unice de femei din Romania, Uniunea Femeilor Democrate. Presedinte de onoare: Ana Pauker;

1970 - A murit actorul Grigore Vasiliu Birlic (n. 1905);

1971 - Conectarea la sistemul energetic national al Romaniei al celui de-al treilea hidroagregat al sistemului hidroenergetic si de navigatie de la Portile de Fier I.

In lume

1076 - Papa Grigore al VII-lea ii anatemizeaza pe episcopii reuniti in sinodul de la Worms si il excomunica pe Henric al IV-lea;

1946 - A inceput sa functioneze primul calculator electronic ENIAC (integrator si computer numeric electronic), la Universitatea din Pennsylvania.

1937 - Scriitorul Dumitru Tepeneag;

1963 - Alice Barb, regizor de teatru.

Astazi, mai ales in Europa Occidentala si in SUA, se serbeaza "Valentine’s Day". In Antichitate era un praznic pagan preluat in calendarul crestin de primii misionari. Atunci serbarea era in cinstea lui Pan, zeul fertilitatii, si Junonei, ocrotitoarea femeilor si zeita perechilor casatorite. Se marca la apropierea sfarsitului iernii, cand apareau primele flori de primavara. Tinerii romani indragostiti desenau pe nisip numele fecioarei pe care si-o doreau sa le fie iubita. Dupa aparitia crestinismului, sarbatorii i s-a spus "Sfantul Valentin", nume asimilat de patristici unui pretot martir arestat si decapitat din ordinul imparatului Caludius. Preotul ii boteza in taina pe copii, iar pe indragostiti ii casatorea in numele lui Dumnezeu. Devenit simbol al iubirii, preotul roman a fost sanctificat 100 de ani mai tarziu. In Romania, corespondentul acestei sarbatori se tine la 24 februarie, cand este celebrat Dragobetele.

Cel mai cunoscut simbol al primaverii este ghiocelul. Dupa unele legende, el ar fi fost un barbat ramas vaduv cu opt copii. Recasatorindu-se, copiii sai, patru baieti si patru fete, au fost alungati de mama vitrega. Necajiti, acestia se metamorfozeaza in opt specii diferite de flori. Tatal i-a cautat ce i-a cautat si, neafland nimic de soarta lor, se transforma si el in floarea numita Ghiocel. O alta legenda se refera la culoarea alba a florilor de ghiocei. "Cand Dumnezeu a facut toate cate sunt pe pamant, iarba, buruieni si flori, le-a impodobit cu culori frumoase. Cand a facut zapada, i-a zis: «Pentru ca tu umbli peste tot, sa-ti cauti singura culoarea ce-ti place». Zapada s-a dus mai intai la iarba: «Da-mi si mie din culoarea ta verde atat de frumoasa!» Iarba a refuzat-o. A rugat atunci trandafirul sa-i dea culoarea rosie, vioreaua sa-i dea culoarea albastruie, floarea-soarelui sa-i dea culoarea galbena. Nici una nu asculta rugamintea zapezii. Trista si amarata, aceasta ajunge in dreptul ghiocelului, caruia ii spune si lui necazul: «Nimeni nu vrea sa-mi dea culoarea sa. Toate ma alunga si-si bat joc de mine!». Induiosat de soarta zapezii, ghiocelul i-a spus: «Daca-ti place culoarea mea alba, eu o impart bucuros cu tine». Zapada primi cu multumire darul ghiocelului. De atunci ea poarta vesmantul alb ca al ghiocelului. Drept recunostinta, zapada il lasa sa-si scoata capsorul afara de cum incepe sa se arate primavara." (Profesor Ion Ghinoiu)