Un lung sir de masini intre Piata Romana si Piata Unirii. Cerul e plumburiu, iar gazele de esapament otravesc aerul. Pe trotuare, valuri-valuri de bucuresteni tacuti. Li se zaresc doar ochii. Deoarece niste masti hidoase, de masura unica, le acopera trei sferturi din fata. Cand au ceva sa-si spuna, o fac doar daca e neaparat nevoie. Dar si atunci comunica prin gesturi. S-ar putea crede – Doamne fereste! – ca s-a declarat epidemia de gripa aviara. Sau ca masca asta hidoasa e ultima gaselnita in materie de moda.

Toate elementele din acest tablou sunt obisnuite bucurestenilor. Mai putin mastile, care par decupate dintr-un alt film. Totusi, foarte curand bucurestenii vor fi obligati ca la iesirea din casa – asa cum se ingrijesc sa ia umbrela sau manusile – sa-si puna masca pe fata. Si nu orice fel de masca, ci una speciala, cu straturi de filtre din carbon, care sa puna stavila microparticulelor din aer de a patrunde in plamani. Intr-un ghid de folosire a mastilor, cu siguranta ca se va preciza ca esarfa sau masca obisnuita, chirurgicala, nu este de un real folos bucurestenilor. Dimpotriva, nasul cu filtrele lui naturale este mai eficient decat "accesoriile" mentionate.

Plamanii

Veti spune ca m-am intrecut cu gluma. Din pacate, nu-i nici o gluma. Ci realitatea dovedita stiintific, inchisa intr-un triunghi mortal. Aer. Poluare. Cancer. Sau cum inspirat zicea un om de stiinta: cancerul pluteste in aer.

Potrivit analizelor realizate de Asociatia Eco-Europa Bucuresti, la ora actuala, plamanii bucurestenilor sunt intoxicati ca si cei ai locuitorilor dintr-o zona miniera veche, uitata de lume. Aerul Capitalei noastre dragi este otravit de gazele de esapament emanate de autovehicule. Ele contin dioxid de azot, care intensifica astmul si scade rezistenta organismului la infectii. Dioxidul de sulf emis de motoarele Diesel provoaca ameteli, astm, bronsita cronica. Ozonul de la nivelul solului, poluant secundar, produs in conditii de lumina puternica, irita ochii si caile respiratorii. Particulele in suspensie emise de vechiculele Diesel si pe benzina patrund in plamani, multe dintre ele fiind elemente cancerigene. Compusii organici volatili din gazele de esapament, dintre care benzenul este cel mai periculos, si hidrocarburile poliaromatice sunt cauza multor forme de cancer. Cand dozele de benzen sunt depasite, creste riscul leucemiei. Azbestul degajat in aer de sistemul de franare este un factor de risc al cancerului pulmonar. Monoxidul de carbon provenit de la masinile pe benzina diminueaza capacitatea de concentrare, accentueaza crizele in cazul persoanelor cu afectiuni coronariene, pune in pericol viata fatului. Plumbul emis de motoarele pe benzina cu plumb afecteaza capacitatea de concentrare, de invatare a copiilor, iar la adulti agraveaza hipertensiunea, insuficienta renala cronica si anemia...

Si lista nenorocirilor ce vin din aer continua. Un adevarat cosmar invizibil.

Aerul viciat ar putea fi o explicatie a cresterii mortalitatii din cauza bolilor aparatului respirator. In ultimii zece ani, numarul deceselor provocate de boli respiratorii a crescut de la 3,9 la 48,4 cazuri la 100.000 de locuitori, cele provocate de boli ale ficatului de la 0,1 la 1,7 cazuri la 100.000 de locuitori, tumori maligne – de la 2,1 la 8,5. In acelasi interval, tumorile maligne ale foselor nazale si urechii medii au cauzat de trei ori mai multe decese, encefalopatii toxice, iar numarul cazurilor de tumori maligne a crescut de 2,5 ori.

Copii

Analizele Eco-Europa Bucuresti mai arata ca poluarea este un proces a carui evolutie este similara cu cea a cancerului. Ca si cancerul, poluarea este greu sesizabila in fazele incipiente, dar este un proces continuu, cumulativ, devastator pentru organism. Poluarea, ca si cancerul, loveste mai ales copiii. Imaginati-va urmatoarea scena. O tanara mamica impinge un carucior cochet in care e un prunc. Nasucul pruncului este chiar la nivelul tevilor de epasament si inspira cu aproximativ 30% mai mult monoxid de carbon si alte hidrocarburi decat mamica lui. Azi asa, maine asa. Dar sa nu uitam ca primii trei ani de viata ai pruncului sunt esentiali in formarea alveolelor pulmonare, in definitivarea functiei respiratorii, prefigurandu-se pericolul unei insuficiente pulmonare.

AER CONDITIONAT. O masina cu aer conditionat asteapta schimbarea semaforului. Soferul priveste un biciclist, gandind la efortul lui de a pedala, dar si la aerul viciat pe care-l inspira. Dar studiile arata ca soferii preiau, de fapt, cea mai mare parte a aerului poluat, deoarece in masina se aduna gaze de la tevile de esapament ale autoturismelor din fata. Astfel, biciclistii si pietonii sunt mai protejati comparativ cu soferii. BUCURESTI. 65% din populatie este supusa unor concentratii mai mari decat maximul acceptat pentru oxizi de azot sau de sulf, plumb, monoxid de carbon. Zonele care pun in primejdie sanatatea publica sunt: Bd. Drumul Taberei – Bd. Timisoara – Bd. Iuliu Maniu; Platforma Dudesti – Liviu Rebreanu – Dristor – Baba Novac; Piata Unirii – George Cosbuc – Sos. Alexandriei; Timpuri Noi – Splaiul Independentei – Calea Vacaresti; Piata Victoriei – Dr. Felix – Bd. Ion Mihalache – Bd. Kiseleff; Stefan cel Mare – Tunari – Doamna Ghica; 8Sos. Pantelimon – Gara de Est – Electronicii; Calea Floreasca – Platforma Aviatiei – Poligrafiei – Romaero – Casa Presei Libere – Sofitel.