"Granarul Europei"

Romania are la dispozitie cativa ani pentru a investi in agricultura, astfel incat aceasta sa ajunga la standarde europene. Bruxellesul sprijina demersul Bucurestiului cu patru miliarde de euro, fonduri nerambursabile.

Romania are la dispozitie cativa ani pentru a investi in agricultura, astfel incat aceasta sa ajunga la standarde europene. Bruxellesul sprijina demersul Bucurestiului cu patru miliarde de euro, fonduri nerambursabile. Dupa ce va deveni membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, Romania va beneficia de patru miliarde de euro, fonduri nerambursabile, pe care le va putea utiliza in primii trei ani dupa aderare pentru investitii in agricultura. Mai bine de jumatate din aceasta suma, 2,4 miliarde de euro, va trebui folosita pentru dezvoltarea rurala, mai precis pentru reducerea decalajelor intre conditiile de viata dintre orase si sate. Uniunea Europeana asteapta ca in mediul rural romanesc sa existe si alte surse de venit decat cele din agricultura, cum ar fi agroturismul, serviciile sau industrializarea produselor agricole. Romania primeste bani si pana in momentul aderarii propriu-zise, aceste sume fiind destinate imbunatatirii standardelor de calitate a produselor si respectarii normelor sanitare si fitosanitare.

CIFRE. Pronosticurile sunt pozitive, in conditiile in care statul va putea subventiona, dupa 2007, aproximativ sapte milioane de hectare de teren arabil. In momentul incheierii negocierilor la Capitolul Agricultura, negociatorul-sef, Vasile Puscas, declara ca Romania are sanse sa devina din nou "granarul Europei".

RAGAZ DE 8 ANI. Europenii nu vor interzice romanilor sa produca zaibar sau capsunica, insa aceste produse nu vor putea fi comercializate dupa aderare. Productia de vita-de-vie va fi aceeasi, de 130.000 de hectare, in cadrul negocierilor fiind stabilita doar inlocuirea a 30.000 de hectare cultivate cu hibrizi. In plus, Uniunea Europeana acorda Romaniei un ragaz de opt ani pentru inlocuirea soiurilor interzise cu cele nobile de vita-de-vie. Bucurestiul a primit si permisiunea sa realizeze 438.000 de tone de zahar, cantitate care ar acoperi integral consumul intern. Conform negocierilor, Romania va trebui sa produca, timp de doi ani dupa aderare, trei milioane de tone de lapte, din care un milion de tone cantitate subventionata pentru fabrici si doua milioane de tone pentru vanzarile directe catre consumatori. Statisticile arata insa ca, in prezent, doar 40% din productia romaneasca de lapte corespunde standardelor europene, iar pentru imbunatatirea acestui procent fabricile au la dispozitie fondurile SAPARD.

D’ALE NOASTRE. Europenii au fost de acord cu prezenta pe piata comunitara a unor produse romanesti si, prin urmare, in curand, vor avea sansa sa gaseasca in propriile magazine tuica, palinca, horinca, turt, vinars, salam de Sibiu sau carnati de Plescoi. Uniunea Europeana a fost de acord sa faca exceptie de la normele sanitar-veterinare proprii pentru aproximativ 60 de tipuri de branza si produse lactate de vaca, oaie, capra si bivolita, produse in Romania prin mijloace traditionale.