x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Arhiva Jurnalul Arhiva Jurnalul Politica europeana - Regiunile, buba Uniunii

Politica europeana - Regiunile, buba Uniunii

de Irina Cristea    |    24 Ian 2006   •   00:00
Politica europeana - Regiunile, buba Uniunii

Regionalizarea si dezvoltarea regionala are drept scop evitarea dezechilibrelor economice si sociale din tarile memebre ale UE.

Regionalizarea si dezvoltarea regionala sunt termeni de care romanii au auzit pentru prima data doar in contextul integrarii europene. Asa au aflat si ca Romania va fi impartita in opt regiuni, pe criterii care sa corespunda celor din Uniunea Europeana.

In Uniune se vorbeste mult despre dezvoltarea regionala, sub umbrela unui termen destul de pompos - politica de coeziune. Tot acest proces are drept scop evitarea dezechilibrelor economice si sociale din tara. Indiferent insa de conotatia denumirii, dezvoltarea regionala atrage anual o treime din bugetul comunitar. De la an la an si de la un stat membru la altul, misiunea de a imbunatati calitatea vietii si de a elimina dezechilibrele dintre tari si, la nivel intern, dintre zonele aceleiasi tari se dovedeste tot mai dificila. Si mai costisitoare, daca tinem cont ca suma investita anual in politica de coeziune duce la o medie de 37 de miliarde de euro.

STRATEGIE. In linii mari, o buna politica regionala include planuri de investitii orientate spre zonele care au cea mai mare nevoie de infuzie de capital, prin valorificarea atuurilor specifice si prin crearea infrastructurii (drumuri, cale ferata etc.). Asa s-au dezvoltat, de-a lungul anilor, regiuni sarace din Spania, Portugalia si, mai ales, Irlanda. Tot prin aceasta strategie, Uniunea Europeana a obtinut un important capital de imagine, in conditiile in care criticii comunitatii spun ca s-a transformat intr-o institutie-gigant si ca s-a indepartat de cetateni si de nevoile lor. "Am putea sa cheltuim toti banii europeni ca sa construim o mare autostrada care sa strabata Europa si gata. Numai ca nevoile specifice ale regiunilor europene sunt foarte diferite", a explicat comisarul european pentru Politici Regionale, poloneza Danuta Hubner.

DEZECHILIBRE. Politica europeana in acest domeniu a trebuit sa se nuanteze o data cu extinderea din mai 2004. Pentru a face fata concurentei cu SUA, India sau China, Uniunea trebuie sa redreseze in primul rand dezechilibrele din propria ograda. Si nu sunt putine. Repartizarea bugetului pe 2006 arata ca cele mai mari probleme le are Spania, careia ii sunt alocate 12,3 miliarde de euro. Urmeaza Polonia, beneficiara a 4,1 miliarde pe anul in curs, si Portugalia, cu 3,3 miliarde. Nici Grecia, Ungaria sau Republica Ceha nu stau grozav, in vreme ce la polul opus se situeaza state ale caror dimensiuni reduse explica nevoile mai mici: Malta, Cipru si Slovenia.

Cel mai clar exemplu ca dezvoltarea regionala este o problema rezulta din statisticile Comisiei Europene. Rata somajului variaza in Uniune de la 2% la 31,8%, nu doar in functie de tari, ci si de regiuni. De exemplu, regiunea Bolzano din Italia se poate lauda cu cei mai putini someri din UE. La polul opus se situeaza regiunea franceza R"union.

PROVOCARE
Cei 10 noi membri ai Uniunii se confrunta cu nevoi speciale. Peste 90% din cetatenii lor traiesc in regiuni unde produsul intern brut este cu 25% mai mic decat media din UE. Numai Polonia are parte de aproape jumatate din totalul fondurilor destinate dezvoltarii regionale. "Extinderea inseamna ca dezechilibrele economice si sociale sunt mai mari ca oricand. Provocarea careia trebuie sa ii facem fata este sa transformam aceste handicapuri in avantaje", spune poloneza Danuta Hubner. Aceasta situatie a scos la suprafata anumite sensibilitati la nivelul statelor membre. De aici s-a ajuns la propunerea facuta la sfarsitul anului trecut de Marea Britanie, care a opinat ca dezvoltarea zonelor mai sarace din UE este mai putin importanta si ca trebuie sa primeze investitiile in punctele deja tari ale spatiului comunitar.
×
Subiecte în articol: arhiva jurnalul