Lacrimile de gheata de la Scarisoara

Cea mai mare pestera de gheata din Romania, Ghetarul de la Scarisoara, din judetul Alba, este veche de circa 4.000 de ani. Lacrimile iernii, stalagmitele si stalactitele, orneaza interiorul pesterii.

Din comuna Garda, drumul spre Scarisoara merge ocolit pe serpentine domoale pe Valea Ariesului. In urma cu vreo 20 de ani, sau poate mai bine, cum isi aminteste un satean de la prima carciuma din drum, masinile puteau merge spre ghetar ca pe bulevard. Erau puse borne kilometrice la vedere, nu pitite printre tufisuri ca acum, iar angajatii de la drumuri aveau grija la fiecare piatra care sarea de la locul ei. Cat despre oameni, ici si colea cate o casa, peisaj caracteristic al Apusenilor, in care motii au uitat sa se mai nasca.

CALEA DE ACCES . Tot sateanul stie drumul catre Ghetar, daca nu observati marcajul, crucea rosie, aruncat la intamplare printr-un copac sau pe vreo piatra, dar neretusat de ceva vreme. Numai ca trebuie sa bagati de seama ca intrarea in pestera se face numai pana la ora 17:00 si numai in grupuri la intervale regulate, pentru a nu topi formatiunile de gheata.

Si ajunsi la 1.650 de metri, pentru a intra in ghetar trebuie sa coborati treptele metalice ancorate in pereti, 48 de metri, refacute in 2001 cu fonduri externe, care au inceput iar a se subrezi la baza. Intrarea in Ghetarul de la Scarisoara se face printr-un aven, a carui gura are un diametru de 60 de metri. Ajunsi la gura ghetarului veti vedea un strat gros de zapada, care se pastreaza in tot timpul anului. Asa ca nu va sfatuim sa mergeti la Scarisoara in slapi, chiar daca afara sunt peste 30 de grade.

FORMATIUNI. Pestera reprezinta o incapere unica cu o dezvoltare totala de 700 de metri, iar in mijlocul ei se afla un imens bloc de gheata, cu un volum de 75.000 de metri cubi, si care dainuie in pestera de peste 4.000 de ani. Fata superioara a blocului formeaza podeaua Salii Mari. In latura opusa intrarii se intinde un tobogan abrupt de gheata, o zona foarte periculoasa, care da intr-o a doua sala, denumita Biserica. Aici se gasesc primele formatiuni stalagmitice de gheata, Altarul Bisericii, Preotul Bisericii si Elefantul Pesterii. Coloane masive de gheata, care sclipesc uneori sub razele de lumina reflectate de zapada din fundul avenului asemeni unor lumanari aprinse, acestea isi schimba forma de la an la an.

CERCETARE. Biserica incheie zona turistica din interiorul pesterii, restul fiind rezervatie stiintifica, cu doua sectoare supuse cercetarii. In dreapta intrarii se afla Rezervatia Mica, iar in stanga, Rezervatia Mare. In amandoua rezervatiile, la o anumita distanta de blocul de gheata din centrul pesterii reapar stalagmitele de gheata, dintre care unele au o existenta permanenta, iar cele mai indepartate se topesc in intregime in cursul verii, dar se refac in forme mai mult sau mai putin asemanatoare in lunile de iarna.

PESTE 10.000 DE TURISTI

Ghetarul de la Scarisoara, din judetul Alba, a fost vizitat, in cursul anului trecut, de peste 10.000 de turisti. Marin Varciu, primarul comunei Garda, localitate unde se afla ghetarul, a declarat ca pestera a adus anul trecut un profit de peste 500 de milioane de lei datorita exploatarii turistice a zonei. Din acesti bani, aproximativ 80 de milioane de lei au fost folositi pentru intretinerea Ghetarului, iar alte cateva zeci de milioane, pentru iluminatul public. Ghetarul, declarat monument al naturii, este vechi de circa 4.000 de ani, are o suprafata de 5.500 de metri patrati, volumul sau osciland intre 40.000 si 55.000 metri cubi.

INCALZIRE

Ghetarul de la Scarisoara ar putea disparea in cel mult 100 de ani, ca urmare a incalzirii climei. Viteza cu care se topeste gheata din pestera atinge in acest moment 500 mc pe an, in conditiile in care stratul de gheata a scazut in ultimii 30 de ani cu aproape doi metri, relateaza RomNet.