Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Alimentaţia excesivă de Sărbători poate avea urmări neplăcute asupra stării noastre generale de sănătate şi, în special, a sistemului digestiv, atenţionează nutriţionistul Lygia Alexandrescu.
Digestia reprezintă o serie de reacţii chimice în care alimentele sunt descompuse în componentele din care ne luăm nutrienţii şi energia. Materialul care rămâne după descompunere merge mai departe pe tractul intestinal pentru eliminare.
"O parte dintre aceste resturi sunt gaze inodore în condiţii normale, ele sunt purtate uşor de intestin, acestea sunt metanul, oxigenul, azotul. Trecerea acestor gaze fără durere este cunoscută sub numele de flatulenţă şi cu toţii trăim această parte normală a digestiei. Însă, când se produc alte gaze, la temperaturi şi presiuni mai mari, rezultatul poate fi foarte neplăcut. Gazele formate în acest caz sunt nişte compuşi care conţin sulf şi produc acea stare de disconfort, chiar dureroasă, când abdomenul se balonează şi devine dificil chiar să ne îmbrăcăm. Persoanele care au în mod curent această problemă suferă probabil de o intoleranţă alimentară iar balonarea este un semnal al organismului care nu trebuie ignorat", explică nutriţionistul.
Câteva dintre cauzele cel mai des întâlnite ale balonării sunt alimentaţia excesivă - atunci când se consumă porţii mari de alimente şi se mai şi combină macronutrienţii (proteine, lipide, glucide) în mod necorespunzător, apare fenomenul de balonare. Există o serie de alimente care ar putea cauza balonare: fasolea, conopida, varza, ceapă, usturoiul, care trebuie să fie consumate în cantităţi limitate sau chiar eliminate din dietă.
O altă cauză este intoleranţa alimentară - mai ales la lactoză şi la gluten. "Intoleranţa anumitor alimente poate fi stabilită doar prin teste specifice şi trebuie să ne adresăm unui medic gastroenterolog", susţine Lygia Alexandrescu.
Aerofagia - înghiţirea unor cantităţi mari de aer poate cauza balonare, iar lucrurile simple cum ar fi vorbitul în timpul mesei, băutul lichidelor cu paiul, mestecarea gumei trebuie eliminate pentru a reduce incidenţa balonării.
De asemenea, sindromul de colon iritabil este adeseori asociat cu balonarea, însă evaluarea şi tratamentul vor fi făcute de către un medic de specialitate.
"Constipaţia - este una dintre cauzele cele mai frecvente ale balonării. Pentru combaterea constipaţiei trebuie crescută cantitatea de fibre alimentare asimilate: fructe, legume, cereale neprelucrate etc. De asemenea, trebuie consumate 8 pahare cu apă pe zi, deoarece, în absenţa fluidelor, constipaţia devine şi mai severă", susţine nutriţionistul.
Potrivit acesteia, atunci când suferim de balonare putem să facem o plimbare uşoară după masă - mişcarea putând stimula eliberarea hormonilor care încurajează activitatea digestivă.
"Există medicamente care conţin nişte substanţe specifice şi care descompun repede gazele formate în exces. Ceaiul de mentă sau de fenel ajută la eliminarea gazelor. Fibrele alimentare - trebuie consumate în cantităţi mai mari în cazul în care balonarea este cauzată de spasm intestinal. Eliminarea stimulenţilor - ceai negru, cafea, ciocolată, grăsimile, care pot favoriza spasmele tractului digestiv. Atenţie la lactate - acestea pot fi înlocuite în dietă cu produse similare care nu conţin lactoză. Evitarea temperaturii prea reci sau prea calde a alimentelor - pentru a scădea incidenta aerofagiei. Observarea şi notarea alimentelor care produc balonare şi, implicit, eliminarea lor din dietă", a susţinut nutriţionistul.
În opinia acesteia, balonarea poate semnala prezenţa unor afecţiuni serioase ale tractului digestiv şi, dacă nu cedează prin remedii simple, aplicate acasă, este necesar să ne adresăm medicului pentru un examen complet.
Sursa: AGERPRES
