Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
In majoritatea lor infectiile cailor respiratorii sunt virale si au o evolutie usoara, rezolvandu-se de regula fara complicatii. Usoara? Poate, dar nu pentru mamele care vegheaza la sanatatea micutilor lor, pentru fumatori , pentru persoanele care sufera de boli cronice respiratorii sau cardiace ori care scad imunitatea (cum este diabetul zaharat). Prima tentatie este de a face o rezerva de medicamente. Totusi, nu asta este solutia! Nu exista argumente stiintifice certe in favoarea unui remediu miraculos care sa creasca imunitatea si asta din fericire, caci stimularea aleatorie a imunitatii poate avea efecte neasteptate si periculoase, cat se poate de reale! Si in orice caz, imunitatea nu poate creste instantaneu, ci este un proces permanent, care presupune sanatatea intregului organism si mai ales un stil de viata sanatos, la orice varsta. Antibioticele nu au nici un efect in infectiile virale (care reprezinta majoritatea infectiilor respiratorii), iar tusea este un fenomen esential in vindecare, care trebuie incurajat, nu oprit, cu exceptia tusei uscate, sacaietoare, ce persista mult timp dupa vindecarea afectiunii si nu este produsa de fapt de o complicatie a acesteia.
Dar care sunt caile respiratorii si ce le face vulnerabile in fata infectiilor? Si care sunt maladiile care pot aparea la acest nivel?
Aerul patrunde prin cavitatile nazale, dupa care trece prin faringe, apoi laringe, toate acestea alcatuind caile respiratorii superioare. Urmeaza traheea si bronhiile, care formeaza caile respiratorii inferioare. Traheea este un conduct de 10-12 cm si diametrul de circa 2 cm (la adult). Ea trece de la nivelul gatului in torace, unde se ramnifica in cele doua bronhii principale, stanga si dreapta, care patrund fiecare in cate un plaman. Pe trahee se plaseaza glanda tiroida si in spatele traheei se gaseste esofagul. Bronhiile patrund in plamani si se ramnifica in bronhii din ce in ce mai mici, apoi bronhiole, ultimele dintre acestea avand un diametru de 1-2 mm si continuandu-se cu alveolele pulmonare, structuri in care se realizeaza schimbul de gaze. Glandele din peretele bronhiilor secreta mucus, care are rol protector, ingloband substante nocive sau agenti infectiosi, pentru a le elimina. In infectii insa (dar si din cauza fumatului sau a unor factori chimici), peretele bronhiolar se ingroasa, secretia de mucus creste si acesta nu mai poate fi eliminat usor, ceea ce produce tuse, expectoratie si dificultati respiratorii.
● Traheo-bronsita acuta este in aproape 90% din cazuri de natura virala. Mai rar poate fi produsa de bacterii sau de substante chimice (fum, vapori toxici inhalati sau hrana, voma aspirate in caile respiratorii). Se manifesta prin tuse, la inceput seaca, apoi cu expectoratie clara sau galben-verzuie, febra joasa (pana la 38-38,5 grade Celsius), stare de oboseala, dureri toracice (sub stern, in mijlocul pieptului) care cresc la tuse sau respiratii profunde. De obicei, este precedata de o infectie respiratorie superioara, rinita, faringo-amigdalite, laringita, sinuzita. Boala dureaza 5-10 zile, dar tusea (seaca) poate persista mai multe saptamani dupa vindecare.
● Bronsita cronica este inflamatia cronica a bronhiilor, care se manifesta prin tuse persistenta, cu expectoratie, care se mentine cel putin trei luni pe an, doi ani consecutivi. Rolul cel mai important in aparitia ei il are fumatul (atat cel activ, cat si cel pasiv), cat si expunerea la praf sau substante toxice, fie din cauza poluarii, fie prin expunere la locul de munca (de exemplu, in constructii, industria materialelor plastice, moraritului, textilelor etc.). Bronsita cronica afecteaza 10-25% dintre adulti, debutand, de regula, dupa 40 de ani. Initial tusea (cu expectoratie, de obicei de culoare alba) apare doar dimineata, la trezire, apoi este prezenta pe tot parcursul zilei. Bronsita cronica simpla poate evolua spre bronsita cronica obstructiva, in care sunt afectate si bronhiolele, caile aeriene mici. In aceasta situatie, pe langa tuse cu expectoratie, apar si tulburari respiratorii: respiratie suieratoare (wheezing), expir prelungit, dispnee (jena, dificultate in respiratie). Dispneea apare dupa 40 de ani, dar se agraveaza dupa 60 de ani.
● Bronhopneumopatia cronica obstructiva se produce atunci cand bronsita cronica obstructiva se asociaza, se complica cu emfizemul pulmonar, cu predominanta uneia sau alteia dintre forme. Emfizemul pulmonar (care poate exista si ca entitate separata) consta in dilatarea anormala si permanenta a alveolelor pulmonare (alveolele se gasesc la capatul ramificatiilor bronsice si la nivelul lor au loc schimburile de gaze). BPCO este o problema de sanatate in intreaga lume. Prevalenta ei a crescut continuu in ultimii 30 de ani, in prezent fiind a patra cauza de mortalitate pe plan mondial, apreciindu-se ca in 2020 va ocupa un nefast loc trei. Se considera ca 8%-20% din populatie sufera de aceasta boala, statisticile diferind in functie de tara. In Romania, de pilda ea afecteaza 10% din populatia peste 40 de ani, inregistrandu-se in jur de 900.000 de bolnavi, cifra reala fiind insa considerabil mai mare. In general, exista o prevalenta mai mare la barbati (in jur de 12%) decat la femei (8,5%), dar in cazul acestora din urma se observa o crestere mai accentuata in ultimii ani. Chiar daca exista si factori particulari, genetici implicati in producerea BPCO, rolul cel mai important il are fumatul. Circa 10%-15 % dintre fumatori fac BPCO (dupa aunele studii cifra apropiindu-se chiar de 50%). Din pacate, obstructia generata este progresiva si numai partial reversibila, chiar sub tratament, ceea ce duce la o deteriorare irevocabila a functiei respiratorii. Modificarile obstructive pot fi descoperite insa precoce, cand nu dau inca simptome suparatoare, cu ajutorul testelor functionale pulmonare, facute cu un aparat numit spirometru. De aceea, cel mai important lucru (fireste dupa renuntarea la fumat, care este benefica indiferent de stadiul bolii) este prezentarea periodica la medical de familie, cu atat mai mult in cazul fumatorilor si cu atat mai mult dupa varsta de 40 de ani. BPCO se manifesta prin tuse persistenta, cu expectoratie si dispnee. Dispneea apare initial la eforturi fizice mari, apoi la eforturi din ce in ce mai mici, apoi in timpul activitatilor curente, dupa aceea la eforturi minime (imbracat, spalat, mancat), pentru ca, in ultima faza, sa apara si in repaus. Atat bronsita cronica, cat si BPCO pot suferi acutizari, mai ales in timpul iernii, din cauza unei infectii. In aceasta situatie simptomele se agraveaza, tusea devine aproape permanenta, expectoratia abundenta (sputa devine mai groasa si isi modifica culoarea, devenind galben-verzuie) si dispneea mai intensa. In aceste situatii, pacientii trebuie sa se prezinte obligatoriu la medic, pentru tratament, antibioticele fiind indicate pentru ei, spre deosebire de majoritatea cazurilor de imbolnaviri.
● Bronsiolita acuta este inflamatia celor mai mici ramificatii ale bronhiolelor. Cel mai frecvent este de natura virala, in aproape 90% din cazuri avand drept cauza virusul sincitial respirator. Este mai intalnita iarna si apare cel mai frecvent la copii mici, sub 2 ani, mai des intre 3-6 luni (la acestia bronchiolele sunt foarte subtiri, astfel incat ingustarea lor din cauza inflamatiei si blocarea cu mucus are efecte mai grave).Copiii prematuri, cei care nu sunt alaptati natural, care au o afectiune pulmonara sau cardiaca cronica, care vin in contact cu multi copii ori sunt expusi fumului de tigara prezinta un mai mare factor de risc. Boala incepe ca o raceala obisnuita, cu nas infundat, secretie nazala abundenta, febra. Dupa cateva zile, ei prezinta tuse, respiratie frecventa (peste 40 pe minut ) si superficiala, respiratie suieratoare sau cu dificultate, uneori insotita chiar de cianoza (albastrirea extremitatilor din cauza oxigenarii insuficiente), refuzul hranei, letargie, febra (sau, din contra, temperatura corpului devine mai scazuta decat cea normala). In aceste cazuri copilul trebuie sa fie vazut de un medic, uneori internat in spital.
● Bronsiectazia este o dilatatie permanenta, ireversibila a unei bronhii. In aceste cazuri mucusul nu se poate elimina si stagnarea lui determina infectii trenante. Bronsiectazia se poate produce la copii, dar si la adulti. Ea poate aparea fie de la nastere (congenitala), fie dupa unele infectii (rujeola, tuse convulsive, bronsiolita, bronsita, pneumonie, tuberculoza), din cauza unor tumori sau corpi straini, ori in boli autoimmune etc. Se manifesta prin tuse cu expectoratie, care dureaza mai multe luni. Sputa este abundenta, alba sau verzuie, uneori cu striuri de sange sau sange. Tusea este frecventa, mai intensa dimineata sau in anumite pozitii.
● Astmul bronsic este o afectiune frecventa, determinata de cresterea reactivitatii bronhiilor la diferiti stimuli. Ca urmare se produce ingustarea cailor respiratorii, care cedeaza spontan sau la tratament. Se apreciaza ca 10% dintre copii prezinta astm bronsic, care este cea mai frecventa boala cronica la aceasta varsta. Totusi, in jumatate dintre cazuri simptomele dispar definitiv in adolescenta. Factorii declansatori sunt foarte diversi: alergeni respiratori (polenuri, mucegai, praf, fragmente de piele sau par de la animale), infectii respiratorii acute, efort fizic, frig, unele alimente sau conservanti alimentari, medicamente (unele anti-inflamatoare, aspirina, betablocante etc.), fum de tigara sau alti iritanti respiratori, stres sau emotii etc. Semnul tipic de astm bronsic este criza de astm, manifestata prin tuse, respiratie suieratoare, frecventa respiratorie si cardiaca crescuta, dispnee (respiratie dificila,grea) mai ales in expir, senzatia de durere sau greutate in piept. Criza poate dura cateva minute sau zeci de minute, poate fi severa sau usoara, cedeaza spontan sau la bronhodilatatoare , apare frecvent, periodic sau rar. Intre crize bolnavul poate fi asimptomatic sau poate prezenta tuse sau wheezing (respiratie suieratoare). In alte cazuri crizele lipsesc, bolnavul prezentand tuse seaca (mai ales noaptea sau dimineata la sculare ori dupa un efort fizic), respiratie suieratoare care apare ocazional sau zilnic, la sfarsitul expirului sau pe toata durata acestuia.
● Cancerul pulmonar are aproape intotdeauna originea in peretele bronhiilor, fie ca este vorba de bronhiile principale (ca in cazul carcinomului scuamos , care reprezinta 30% din aceste tipuri de tumori sau cancerului cu celule mici, care e cea mai agresiva forma de cancer pulmonar), fie ca este vorba de terminatiile periferice (ca in cazul adenocarcinomului care e responsabil de 40% din cancerele pulmonare). Fumatul este principalul factor incriminat. Cancerul pulmonar se manifesta prin tuse persistenta (tuse de data recenta sau modificarea caracteristicilor unei tuse mai vechi, la un fumator), hemoptizie (eliminarea de sange prin tuse, chiar in cantitati mici), durere thoracica, dispnee, oboseala, scadere in greutate, pierderea poftei de mancare.
Mai multe amanunte pe www.3dots.ro
