Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În cadrul celei de-a IX-a ediţii a Simpozionului “Academician Nicolae Cajal” (12-14 mai, Bucureşti), patronat de Fundaţia “Cajal” şi Academia de Ştiinţe Medicale, se derulează şi conferinţa de primăvără a Federaţiei Europene a Academiilor de Medicină (FEAM). “Sunt două subiecte majore abordate la această conferinţă. Primul: “O singură sănătate”, subiect care porneşte de la premisa că, în realitate, sănătatea omului, animalelor şi plantelor trebuie studiată împreună pentru a ajunge la rezultate bune pe o planetă care pune probleme din ce în ce mai dificile. Al doilea: “Viitorul cercetării şi al trialurilor clinice în Europa”, subiect larg dezbătut”, subliniază acad. prof. dr. Irinel Popescu, preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale. Printre personalităţile care onorează acest eveniment este şi preşedintele FEAM, prof. Dermot Kelleher, care referitor la subiectul “O singură sănătate” a subliniat trei aspecte esenţiale la ora actuală: siguranţa alimentară, zoonozele, boli transmise de la animal la om, unele cu viteză foarte mare reuşind să genereze epidemii, şi medicina comparată. “În medicina comparată, România a făcut pionierat în mod special prin prof. Nicolae Malonescu, care a înfiinţat, încă de la sfârşitul anilor 90, Institutul de Medicină Comparată şi la iniţiativa căruia la Facultatea de Medicină Umană şi Facultatea de Medicină Veterinară există specializarea medicină comparată”, accentuează acad. Irinel Popescu. În legătură cu alimentele modificate genetic, “toate rapoartele actuale arată că nu există un pericol pentru organismul uman să le consume”, spune acad. Irinel Popescu.
Privitor la trialurile şi studiile clinice, specialiştii sunt de părere că ele sunt necesare, că fără ele nu există progres în medicină şi nici noi medicamente pe piaţă. “Dacă ar fi să mă refer la sofosbuvir, care este ultimul medicament venit şi poate cel mai important în tratamentul hepatitei C şi datorită căruia sperăm ca, în sfârşit, această boală teribilă să poată fi învinsă, apariţia acestor medicamente nu ar fi posibilă fără existenţa studiilor clinice despre care vorbim”, explică acad. Irinel Popescu. Preşedintele FEAM, prof. Dermot Kelleher, s-a referit şi la problema sponsorizării şi la condiţiile în care acestea trebuie făcute de către firmele de medicamente. În acest sens, au apărut probleme etice: dacă nu cumva concluziile unui studiu sponsorizat de o anumită firmă sunt influenţate de aceasta. Aşadar, sunt întrebări despre studii, considerate necesare de comunitatea ştiinţifică, şi la care instituţiile abilitate şi cu mare credibilitate ştiinţifică trebuie să dea răspunsuri.
În România există o comisie naţională de etică în subordonarea Academiei de Ştiinţe Medicale. Aceasta aprobă studiile clinice la nivel naţional, însă fiecare unitate la care se desfăşoară aceste studii are propriul comitet de etică care, de asemenea, le aprobă.
“Organismele internaţionale - începând cu Comisia Europeană şi Parlamentul European, ajungând la Federaţia Europenă a Academiilor Medicale - au rol de “advisor”. Ele oferă cadrul general şi, atunci când sunt întrebări sau când sunt probleme ridicate din public şi din rândul populaţiei în legătură cu aceste studii, au datoria să le lămurească şi să se constituie într-un ghid pentru statele care fiecare îşi aprobă studiile clinice care se desfăşoară pe teritoriul lor naţional”, subliniază acad. Irinel Popescu.
La sesiunea de onco-genomică din cadrul Simpozionului “ Academician Nicolae Cajal” vor participa şi specialişti din Singapore care împreună cu un grup de cercetători de la Centrul de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic Fundeni, coordonat de acad. Irinel Popescu, au efectuat studii comune, publicate în prestigioasa revistă Nature Genetics.
