Chiar tranzitoriu, accidentul cerebral e periculos

România se plasează pe locul al II-lea la nivel mondial în privinţa deceselor prin infarctul cerebral

După un accident vascular cerebral (AVC), în decursul a cinci ani, calitatea vieţii unei persoane este alterată cu aproxiamtiv 60%, avertizează un studiu efectuat la Universitatea Oxford din Marea Britanie. Din păcate, consecinţele AVC- lor asupra calităţii vieţii sunt subestimate, subliniază un grup de cercetători coordonaţi de profesorul doctor Peter Rothwll de la Universitatea Oxford.

Concret, studiul britanic vizează accidentul ischemic tranzitoriu (AIT), ca formă tranzitorie a accidentului vascular cerebral. În cazul unui AIT, simptomele nu durează mai mult de câteva ore şi par să se retragă fără sechele. Impresie este că, după un AIT, pacientul este afectat într-o mică măsură. Iată că informaţii oferite de Oxford Vascular Study, publicat în ediţia online a revistei Neurology din 9 octombrie infirmă această opinie.

“Studiul nostru arată că AIT şi AVC-ul au un impact negativ asupra vieţii pacienţilor nu numai prin creşterea riscului chiar de deces şi, deci, de reducere a speranţei lor de viaţă, ci şi prin scăderea alarmantă a calităţii vieţii lor”, explică pentru Le Figaro doctorul Ramon Luengo-Fernandez de la Universitatea Oxford, principalul autor al studiului. Cercetătorii britanici subliniază că impactul major asupra calităţii vieţii persoanelor cu AVC a făcut obiectul a numeroase studii. În schimb, s-au ignorat consecinţele asupra pcientului în cazul unui AIT. Conform OMS, AIT poate fi definit ca o disfuncţie cerebrală focală subită, cu durată sub 24 de ore, preuspusă a fi de origine vasculară şi limitată la zona de vacularizare cerebrală sau oculară a unei arter specifice.

AVC-ul este o problemă severă, chiar fatală în aproximativ unul din cinci cazuri. La nivel global, AVC-ul reprezintă primă cauză de deces la femei şi a treia la bărbaţi, după cancerele pulmonare şi infarctul miocardic. Frecvent, AVC-ul lasă sechele majore, chiar grave la un sfert dintre pacienţii afectaţi. De asemenea, AVC-ul este a doua cauză de demenţă, după maladia Alzheimer. Doctorul Luengo Fernandez spune că, pentru reducerea riscurilor, importante sunt tratamentul contra excesului de colesterol şi contra hipertensiunii arteriale. Şi, de asemenea, apelarea serviciului de ambulanţă în cazul apariţiei simptomelor cum ar fi paralizia sau slăbirea unei parţi a corpului, deformarea la nivelul gurii, dificultăţi de vorbire, dureri de cap severe, vertije sau tulburări de vedere. Chiar dacă aceste simptome se retrag şi a trecut episodul AIT, tot trebuie consultat specialistul întrucât ele pot să anunţe un AVC adevărat. De fapt, aceste simptome ale AIT sunt premergătoare unui AVC, întocmai cutremurelor mici înregistrate înaintea unui cutremur mare. Potrivit prof. dr. Ovidiu Băjenaru, preşedintele Societăţii Române de Neurologie, România se plasează pe locul al doilea la nivel mondial în ceea ce priveşte mortalitatea prin AVC. Explicaţiile? “Factorii de risc nu sunt preveniţi şi trataţi suficient, iar persoanele cu AVC nu urmează un tratament corect de prevenţie secundară”, subliniază prof. Ovidiu Băjenaru.