Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La Institutul Naţional de Boli Infecţioase “Matei Balş”, va funcţiona, din decembrie 2015, Centrul Român de Cercetare Biomoleculară Aplicată Bolilor Infecţioase, unic în ţara noastră şi în zona sud-est europeană. În cadrul acestui Centru vor exista în total şapte laboratoare, dintre care unul în sistem de securitate biologică III şi, respectiv, IV. “ Sistemul III este cu presiune pozitivă pe hol şi presiune negativă în camera de lucru, în aşa fel încât, când se deschide uşa, aerul din afară să intre şi să nu lase microorganismele să iasă pe hol, iar în interior sunt absorbite prin nişte filtre speciale. Toate filtrele, precum şi echipamentele, care sunt de unică folosinţă, se incinerează. Sistemul de securitate biologică IV înseamnă că persoana care intră acolo trece printr-o zonă unde se costumează aidoma unui cosmonaut. În sala de lucru se lucrează în hotă ermetică, amintind de condiţiile de la NASA”, explică prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, managerul INBI “Matei Balş”. Proiectul acestui Centru este structurat pe mai multe componente. Una dintre ele vizează virusurile hemoragice: virusul Ebola, virusurile Lassa. Virusurle hemoragice sunt extrem de agresive, se transmit prin contact direct şi pe cale aerogenă. De regulă, sunt mortale şi când apar în populaţie impun carantinarea zonei respective. Adică nici o persoană nu poate intra sau ieşi până ce focarul nu este stins. Aceste virusuri sunt localizate în special în Africa. Sunt focare mici care, de regulă, înseamnă decese. Germania a avut un asemenea focar în urmă cu câţiva ani. De asemenea, în prezent, sunt înregistrate mutaţii ale HIV, mutaţii sălbatice ale virusului hepatitei C etc. ,care trebuie depistate în timp util pentru administrarea tratamentelor corecte.
“Microorganismele sunt într-o continuă circulaţie, nu au graniţe. Un asemenea virus hemoragic poate pătrunde în România în cel mult 24 de ore pe calea aerului. Ceea ce înseamnă că trebuie să fim pregătiţi şi mai mult decât atâta cercetătorii tineri au posibilitatea să lucreze pe astfel de microorganisme şi să le descopere punctele slabe. Componenta de cercetare este foarte bine evidenţiată în acest proiect. În contextul în care nu avem cazuri, vom lucra pe partea de microbiologie”, spune prof. dr. Streinu-Cercel.
Partea de bioterorism reprezintă o altă componentă a acestui proiect, destinată identificării în câteva ore a oricărui agent patogen periculos pentru populaţie. În momentul de faţă, nu există un pericol iminent, dar asta nu înseamnă că nu poatea apărea de azi pe mâine, mai ales în contextul actual.
“În acest proiect lucrează colegii din laboratoarele Institutului. Pentru că toţi cei care lucrează în laboratoare în momentul de faţă au o componentă de cercetare, produsele de sânge şi, respectiv, produsele patologice. Pe lângă ei sunt cercetătorii tineri . În proiect este prevăzut ca, până la sfârşitul anului 2015, să angajăm noi cercetători pentru fiecare grup de lucru”, precizează prof. Streinu-Cercel.
Particularitatea Centrului care va funcţiona în cadrul Institutului “Matei Balş” constă în faptul că are şi posibilitate de cazare a pacienţilor în vederea izolării lor până la rezolvarea problemei. “Avem două paturi în sistemul de securitate IV. Ele sunt alocate cazurilor numite “zero”, adică primelor cazuri apărute, ştiind că un astfel de caz “zero” are în spate cel puţin alte zece. Dar Institutul “Matei Balş”, fiind format din pavilioane , are posibilitatea, aşa cum făcut şi la SARS, să pună la dispoziţie un pavilion special într-o asemenea situaţie”, explică prof. dr. Streinu-Cercel.
Acest Centru reprezintă o premieră în sud-estul continentului nostru şi, la ora actuală, în Europa, centre similare mai sunt la Grenoble şi Freiburg. Prof. dr. Streinu le mulţumeşte specialiştilor de la Centrul din Grenoble, “de unde ne-am inspirat şi noi şi pentru că ne-au pus la dispoziţie o serie de date extrem de importante”.
În cursul lunii martie se va semna la Chişinău deschiderea filialei Institutului “Matei Balş” în domeniul cercetării, Centrul având, astfel, şi o componentă transfrontalieră.
