Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Recent s-a aflat că emisiile multor automobile sunt mai mari decât figurează în actele oficiale. Consecinţa – o cantitate mare de particule diesel, care, inhalate, afectează plămânii şi pot duce la instalarea cancerului. În România nu avem nici aparate funcţionale care să măsoare poluarea şi nici un registru sau un program naţional pentru cei afectaţi.
Poluarea din marile oraşe se contabilizează, însă, prin numărul tot mai mare de pacienţi care ajung la medici cu boli respiratorii cronice precum Bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC). Fenomenul este recunoscut de Societatea Română de Pneumologie (SRP), care avertizează că BPOC va ajunge a treia afecţiune ca incidenţă în România până în 2020. „Particulele diesel sunt într-adevăr o sursă de poluare alături de alte particule industriale. Ele afectează prin inhalare şi depunere arborele respirator inducând crize de sufocare la pacienţii cu BPOC sau astm bronşic, înmulţind aceste crize. Ele sunt iritante pentru mucoasa respiratorie şi pot în timp să fie responsabile inclusiv de apariţia unui cancer pulmonar”, spune prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele SRP. Utilizând fonduri ale Centrulu i pentru Politici şi Servicii în Sănătate şi ale companiilor farmaceutice, SRP a analizat incidenţa BPOC la nivel naţional. Astfel, 8,9% din populaţia totală e afectată de această boală, procentul crescând la 14% în cazul persoanelor de peste 40 de ani.
Nivelul poluării, un mister
Cât de poluate sunt oraşele ţării, rămâne însă un mister. În Bucureşti, de exempu, sunt amplasate şase staţii de măsurare a calităţii aerului. Lipsa mentenanţei, însă, a făcut ca acestea fie să nu funcţioneze, fie să funcţioneze parţial, dând rezultate care nu pot fi utilizate. Florin Mihălţan spune că acest lucru îi afectează şi pe medici, în stabilirea tratamentelor. „Avem nevoie de o monitorizare a poluării, care pentru noi, pneumologii, este vitală ca să ne ritmăm activităţile”. Mihălţan a cerut în mod repetat autorităţilor crearea unui registru al bolnavilor şi un program naţional pentru BPOC. De asemenea, acesta cere ca tratamentul să fie compensat 100%, date fiind costurile mari şi asocierea BPOC cu alte afecţiuni. „Am avut demersuri pentru autorităţi prin Societatea Română de Pneumologie, dar încă nu avem răspunsul pozitiv pe care-l dorim. Se ştie că pentru unele medicaţii se ajunge la 50% compensări sau chiar la 75%, dar chiar şi aşa, dacă aceşti pacienţi au nevoie de oxigenoterapie sau ventilaţie noninvazivă, nota de plată se încarcă”, spune profesorul.
Cât costă tratamentul BPOC
Tratamentul pentru BPOC costă lunar între 80 şi 100 de lei şi poate ajunge la 350-400 de lei în cazurile severe. Campaniile de spirometrie iniţiate de SRP arată că o treime din bolnavii deja înregistraţi au renunţat la tratament, pentru a evita costurile.
Sincronizarea semafoarelor este o măsură banală care poate reduce poluarea cu particule diesel micșorând timpul petrecut de automobile în trafic
