Constatarea lipsei monedelor a fost făcută de către managerul Muzeului Judeţean Zalău, Corina Bejinariu, în momentul în care instituţia a demarat o amplă inventariere şi confruntare a pieselor din depozite cu cele existente în acte.
"Specialistul pe numismatică, cel care a verificat partea de numismatică şi tezaur, îmi semnalează, printr-o adresă, la începutul anului 2014, că din 1256 de piese, au revenit în spaţiile instituţiei doar 361, iar 908 nu au mai revenit, în urma faptului că în 1997 tot tezaurul a fost dat pentru determinare - determinare înseamnă să ştim din ce perioadă sunt monedele, piesele - pe un proces verbal de mână. Pe acest proces verbal a plecat în 1997 tezaurul de la Borza din instituţie, la Cluj-Napoca, către domnul Francisc Pap, cel care semnează procesul verbal. Era numismat, specialist la Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei. Mi se semnalează acest lucru, fapt pentru care eu, în 2014 - e vorba de 17 ani de la data plecării lui din instituţie, mă adresez muzeului din Cluj, pentru restituirea celorlalte piese. Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei îmi răspunde că, în urma verificărilor, cele 908 monede la care facem referire nu se află în patrimoniul muzeului cu niciun titlu şi nu există niciun act, document, proces verbal de predare-primire care să ateste că acestea ar fi intrat vreodată în instituţia lor", a declarat joi, în cadrul unei conferinţe de presă, Corina Bejinariu.
Potrivit sursei citate, s-a luat legătura cu numismatul care le-a expertizat, dar acesta, fiind la o vârstă înaintată, a spus că nu-şi aminteşte ce s-a întâmplat cu tezaurul. Nici cercetările efectuate în depozitele muzeului din Cluj-Napoca nu au dus la descoperirea monedelor dispărute.
În condiţiile în care nu s-a putut determina unde se află aceste monede, Corina Bejinariu a sesizat, în ianuarie 2015, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Sălaj şi Direcţia de Cultură Sălaj, declarându-le dispărute.
Managerul Muzeului Judeţean afirmă că piesele au fost, totuşi, integral identificate, Francisc Pap, împreună cu Elena Musca, de la muzeul din Zalău publicând într-o revistă de specialitate descrierea lor.
IPJ Sălaj a confirmat, pentru AGERPRES, deschiderea unui dosar penal în acest caz.
"În luna ianuarie, am deschis un dosar penal pentru tezaurul de la Borza, pentru neglijenţă în serviciu şi abuz de încredere. În 24 septembrie 2015, dosarul a fost transmis Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău", a precizat joi, Maria Cristea, purtător de cuvânt al IPJ.
În localitatea Borza s-a descoperit, în 1994, un tezaur datând de la începutul secolului al XVII-lea, în componenţa căruia intră monede medievale şi obiecte de podoabă. Descoperirea a fost întâmplătoare, datorată lucrărilor de regularizare a unui drum comunal. Un excavator care lucra la drum a distrus un vas şi sacul în care erau depozitate monedele, dar le-a acoperit din nou cu pământ. În ziua următoare, copiii care mergeau cu bivolii la păscut au găsit câteva monede, pe care le-au arătat sătenilor, ce au scos la lumină întregul tezaur, achiziţionat mai apoi de muzeul din Zalău. Tezaurul monetar număra 1256 de monede de argint, două inele şi 58 bucăţi de mărgele de argint şi ceramică.
Potrivit determinării realizate de Pap şi Musca, cele mai vechi monede datează din 1441 şi provin din Ungaria. Piesele tezaurului nu depăşesc secolul XVI. O prezenţă remarcabilă o constituie un denar emis în localitatea Chur, dintr-un canton afiliat Confederaţiei Elveţiene. Moneda emisă în 1569 este, în opinia lui Pap şi Musca, un unicat în tezaurele monetare din Banat şi Transilvania.