Derapajele democratice și abuzurile care s-au extins sub umbrela luptei anticorupție din România au fost definite ca un proces contradictoriu de înaltul for legislativ american. În 7 iunie 2017, Comisia pentru Securitate și Cooperare în Europa a Congresului Statelor Unite anunța audieri pentru a examina ,,stadiul actual al procesului anticorupție românesc, cu scopul de a înțelege succesele și excesele sale”. Anunțul cuprindea o formulare care punea în evidență, în premieră de către o autoritate a SUA, faţa murdară a ,,campionilor” anticorupție.
,,Există indicii că unele elemente ale statului român, inclusiv servicii de securitate, folosesc lupta necesară și populară împotriva corupției ca pretext, în unele cazuri, pentru a pedepsi adversarii politici și să le exproprieze interesele de afaceri” era fraza-cheie care deschidea o pistă nouă pentru dezbaterea din Congres care era programată pentru 14 iunie. Deja erau invitați în fața Comisiei ca martori două personalități care aveau puncte de vedere cristalizate în privința exceselor luptei anticorupție. David Clark luase în lunile anterioare poziții publice în câteva cazuri evidente de abuzuri din sistemul judiciar din România. Surpriza se anunța în convocarea unei victime a modului în care anchetatorii de la București practicau anticorupția. Philip Stephenson trecuse printr-o cerere de arestare în dosarul Rompetrol în 2006 și este din nou cercetat în Rompetrol 2.
România, o țară din sfera îngrijorărilor
Raportul Clark prezentat în Comisia Congresului alătură România de Ungaria și Polonia, unde ,,guvernele autoritare au slăbit independența judiciară și independența presei”. Astfel, România ,,ar trebui să fie considerată o țară din această sferă a îngrijorărilor din cauza problemelor îndelungate și nerezolvate în ceea ce privește corupția și statul de drept. În paralel cu anchetarea unor cazuri de corupție, există motive pentru a concluziona că lupta anticorupție a României a oferit, de asemenea, o acoperire convenabilă pentru influențarea scorului politic și pentru încălcări grave ale drepturilor omului, care arată o tulburare a supremației legii”. Congresul Statelor Unite este astfel avertizat că ,,metodele folosite frecvent în investigarea corupției prezintă un grad considerabil de continuitate cu practicile și atitudinile epocii comuniste”.
Un american pățit, martor la Washington
Philip Stephenson a fost invitat ca martor la audierile din 14 iunie din Comisia Congresului. Persoană proeminentă a mediului de afaceri, a cunoscut direct, pe pielea lui, cum ,,lucrează” procurorii angajați în lupta anticorupție. Pe numele lui Stephenson, cetățean american, vicepreședinte Rompetrol în 2006, DIICOT a emis o cerere de arestare, după ce Dinu Patriciu era deja reținut. Philip Stephenson, conform celor reținute în actul oficial al Comisiei, a descris experiența sa personală cu sistemul judiciar românesc și investigarea aflată în curs la DIICOT, a afirmat că ,,lupta împotriva corupției în sine a fost coruptă”. Un verdict apăsător pus pe instituțiile de forță. În fața Comisiei, unde Mark Gitenstein, fostul ambasador american la București, a încercat să dreagă busuiocul, cu laude la adresa DNA, au fost evocate cazurile notorii de erori judiciare și presiuni asupra instanțelor. Cazurile Rarinca, Bica, Toni Greblă, Adrian Năstase, Ponta, Adamescu au fost doar câteva dintre cele care au fost evocate ca exemple ale abuzurilor DNA în ancheta penală.