România se înscrie în rândul ţărilor din spaţiul lumii euro-atlantice în care au avut loc 'revoluţii ale majorităţii tăcute', realizate în numele suveranismului, şi, în acelaşi timp, "mult-aşteptata 'revoluţie Facebook reloaded'" nu s-a întâmplat, pentru că nu a existat o motivaţie autentică, consideră fostul premier Adrian Năstase.
"Duminică, cetăţenii români şi-au manifestat voinţa prin vot. Mesajul urnelor a fost clar: societatea aşteaptă revenirea la normalitate. Suntem obosiţi de interminabilele conflicte, greu de înţeles şi de acceptat. Prin rezultatul alegerilor parlamentare, România se înscrie în rândul ţărilor din spaţiul lumii euro-atlantice în care au avut loc 'revoluţii ale majorităţii tăcute', realizate în numele suveranismului. Alegerile relativ recente din Polonia, Slovacia, Statele Unite ale Americii ori referendumul pentru Brexit au scos la lumină nemulţumirea populaţiei faţă de consecinţele globalizării/integrării europene. În România, aşa-zisul 'guvern tehnocrat' a fost perceput drept instrumentul prin care interesele Marilor Puteri şi ale companiilor multinaţionale prevalează în faţa celor naţionale. Această revoltă a 'societăţii anonime şi tăcute' nu are, în principal, o componentă etnică pentru a fi naţionalistă, ci este determinată de efectele socio-economice ale apartenenţei noastre la Uniunea Europeană. Nu este o reacţie de excludere a străinilor, ci de redobândire a suveranităţii şi controlului asupra politicilor naţionale (suveranism)", a afirmat Năstase într-o postare pe blog.
Totodată, fostul premier consideră că rezultatul alegerilor "reprezintă un masiv vot de blam împotriva 'regimului Iohannis', a cărui esenţă nu este altceva decât continuarea regimului Băsescu, faţă de care 7,4 milioane de cetăţeni şi-au manifestat dezaprobarea la referendumul din 2012".
"Retorica găunoasă a 'statului de drept' prin care sunt mascate, în fapt, tot mai multe abuzuri politico-judiciare a provocat şi ea furia unei bune părţi din societate.
Este meritul lui Liviu Dragnea de a fi construit o strategie de campanie adecvată la starea societăţii şi situaţia internă din PSD. Social-democraţii şi-au extins bazinul electoral şi în spaţiul urban mare, chiar dacă potenţialul din mediul rural nu a fost fructificat integral. Dacă PSD ar fi insistat mai mult asupra nevoii de justiţie socială ar fi putut obţine un scor şi mai mare", a adăugat acesta.
Potrivit acestuia, "mult-aşteptata 'revoluţie Facebook reloaded' nu s-a întâmplat, dintr-un motiv foarte simplu: nu a existat o motivaţie autentică". "Majoritatea tineretului nu a dorit să participe la o mascaradă politică, nu s-a lăsat înşelată de strategiile de mobilizare exersate atât în alegerile prezidenţiale din 2014 cât şi după incendiul din Clubul Colectiv. Mitul 'diasporei salvatoare' s-a spulberat! (...) Un alt eşec a fost cel al votului prin corespondenţă. La fel, mitul votului de dreapta din Transilvania", a spus el.
În opinia fostului lider social-democrat, PNL nu a învăţat din experienţa nefastă a epocii Băsescu, "acceptând transformarea docilă într-un partid prezidenţial inert şi lipsit de vitalitate".
"Faptul că PNL şi-a construit întreaga campanie electorală pe mitul 'Eroului Salvator', încarnat caricatural de Dacian Cioloş, luat cu împrumut şi împărţit cu un partid anti-sistem (USR), a întărit electoratului impresia de improvizaţie, amatorism şi oportunism în legătură cu 'partidul Brătienilor şi al lui Blaga&Co!'
Votul anti-sistem a luat în România diverse forme, naţionalistă prin PRM, populistă prin Partidul Poporului 'Dan Diaconescu'. Este o noutate încarnarea opţiunii anti-sistem printr-un partid elitist ieşit din 'spuma societăţii civile şi a intelighenţiei', USR. Integrarea acestuia în viaţa parlamentară va însemna, cel mai probabil, sfârşitul utopiei anti-politice", a argumentat el.
Năstase remarcă de asemenea că în noul parlament au intrat şi "cele două partide de personalităţi, ALDE şi PMP, ALDE neobţinând un scor mai mare nu doar pentru că nu are o infrastructură politică extinsă, ci şi pentru că a existat un vot util acordat PSD-ului de către cei care resping regimul Băsescu-Iohannis.
"Este posibil ca ALDE sa-si mărească numărul de membri cu alţi liberali si, in felul acesta, sa se refacă ideea USL-ului. De cealaltă parte, Traian Băsescu a devenit senator pentru că în societate mai există opţiuni reziduale pentru fostul preşedinte. (...) Reconcilierea ungaro-ungară' dintre UDMR şi FIDESZ a împiedicat divizarea voturilor etnicilor maghiari. UDMR nu mai este singurul 'partid-balama', însă politicienii maghiari sunt cei care au redactat 'ghidul de utilizare' pentru astfel de actori politici în cadrul coaliţiilor, încă din 1996", a arătat fostul premier.
Adrian Năstase mai remarcă, între altele, că, după doar un an, România reintră sub auspiciile regimului de coabitare preşedinte-premier.
"Experienţa noastră este preponderent negativă, cauza principală fiind dorinţa preşedintelui, flancat de partidul din care provine şi de instituţii cu trei iniţiale, de a controla guvernarea ţării. (...) Apare o întrebare: alături de ALDE, în guvernarea PSD ar trebui cooptată şi UDMR? S-ar putea susţine ca guvernarea ar fi mai stabilă şi s-ar putea elimina astfel unul din elementele de destabilizare politică, folosit de actori statali de la Vestul şi Estul României. Mai ales in perspectiva sărbătoririi Centenarului din 2018. Poate că majoritatea celor care au votat PSD nu îşi doresc acest lucru, dar realismul politic ar putea sugera că UDMR ar putea fi utilă guvernării.
Conducerea PSD ar trebui să înveţe din erorile guvernării USL şi să nu le mai repete", consideră Năstase.
Totodată, Năstase susţine că guvernarea PSD nu ar trebui să cadă în capcana proiectelor grandioase, dificil de realizat într-un regim de coabitare.
"De exemplu, nu ştiu dacă, in primă fază, ar fi înţelept ca PSD să intre în logica modificării Constituţiei. Reamintesc ca pentru adoptarea unei legi de revizuire este necesara o majoritate de doua treimi. Trecerea la un regim parlamentar clasic, cu un preşedinte ales de parlament, va fi greu de acceptat şi de realizat. Singura transformare importantă care necesită modificarea Constituţiei este reorganizarea administrativ-teritorială, dar reluarea acestei teme în actuala situaţie regională pare a fi inoportună. Conflictele politice nu îşi află cauza principală în constituţie, ci în cultura noastră politică! (...) Prima prioritate ar trebui să fie dinamizarea economiei pentru a obţine resurse suplimentare pentru proiectele sociale. Marea provocare pentru PSD va fi recrearea unei autentice politici externe a României. (...) Instituţia parlamentară trebuie revitalizată şi recredibilizată", a arătat fostul şef al executivului.
Sursa: AGERPRES