Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a înăsprit semnificativ evaluarea uneia dintre substanțele care pot ajunge în apa potabilă și în alimentele consumate zilnic. După analizarea a 170 de studii științifice, experții europeni au redus de aproximativ 3,5 ori cantitatea de acid trifluoroacetic (TFA) considerată sigură pentru expunerea zilnică pe tot parcursul vieții și au stabilit, pentru prima dată, o limită și pentru expunerea într-o singură zi. Decizia vine după apariția unor noi dovezi privind efectele nocive asupra hormonilor tiroidieni, dezvoltării și reproducerii.
După avertismentul lansat, în urmă cu două săptămâni, de Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA), care a atras atenția că TFA (acidul trifluoroacetic), prezent inclusiv în apa de la robinet, este „toxic pentru reproducere”, și Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) a anunțat, miercuri, că reduce semnificativ limita maximă considerată sigură pentru această substanță chimică folosită pe scară largă, după confirmarea efectului perturbator tiroidian.
Ce este TFA și de ce a intrat în atenția autorităților
Deși puțini consumatori au auzit de acidul trifluoroacetic, specialiștii îl consideră o substanță de interes tot mai mare. Trebuie spus că TFA nu este produs intenționat pentru consum, ci apare prin degradarea mai multor tipuri de compuși chimici utilizați în industrie și agricultură.
Printre aceștia se numără unele substanțe active din produsele de protecție a plantelor (insecticide, fungicide, erbicide, fertilizanți etc.), anumite gaze industriale, produse farmaceutice și o categorie de compuși fluorurați.
Problema majoră este că TFA este extrem de persistent și foarte mobil, capabil să provoace o contaminare de lungă durată. Odată ajuns în mediu, se degradează foarte greu și poate migra prin sol până în apele subterane, fiind ulterior identificat inclusiv în sursele de apă și în culturi agricole.
Tocmai această capacitate de a rămâne mult timp în mediul înconjurător a determinat autoritățile europene să reevalueze riscurile pe care le poate reprezenta pentru sănătate.
Pragul considerat sigur, redus de peste trei ori
Cea mai importantă măsură, decisă în urma cercetărilor recente, este reducerea aportului zilnic acceptabil (ADI) de la 0,05 mg/kg corp/zi la 0,014 mg/kg corp/zi.
Practic, experții consideră acum că expunerea zilnică pe termen lung trebuie să fie de aproximativ 3,5 ori mai mică decât se credea până acum.
Pentru un adult de 70 de kilograme, spre exemplu, noul prag corespunde unei cantități totale de aproximativ 0,98 miligrame pe zi, transmite EFSA.
Specialiștii subliniază însă că această valoare nu reprezintă o recomandare cu privire la cât ar putea consuma o persoană, ci este un instrument folosit de autoritățile care verifică dacă expunerea rezultată din apă și alimente rămâne în limite considerate sigure.
Prima limită pentru expunerea într-o singură zi
În premieră, EFSA a stabilit și o doză acută de referință, adică limita considerată sigură pentru o expunere într-un interval de maximum 24 de ore.
Aceasta este de 0,07 mg/kg corp, ceea ce înseamnă aproximativ 4,9 miligrame pentru o persoană de 70 de kilograme. Până acum nu a existat un astfel de reper.
Decizia a fost luată deoarece noile date sugerează că o scădere temporară a hormonilor tiroidieni în anumite perioade ale sarcinii ar putea afecta dezvoltarea creierului fătului.
Ce au descoperit cercetătorii
Noua evaluare este mult mai amplă decât cea realizată în 2017, pe baza căreia fuseseră stabilite pragurile actuale.
Experții au analizat studii privind toxicitatea repetată, reproducerea, dezvoltarea fetală, mecanismele biologice și efectele asupra materialului genetic.
Cel mai puternic efect observat (chiar și la doze mici) a fost scăderea nivelului tiroxinei (T4), unul dintre hormonii produși de glanda tiroidă, esențial pentru metabolism, creștere și dezvoltare. Scăderea nivelului de T4 indică o încetinire a activității glandei tiroide, afecțiune cunoscută sub numele de hipotiroidism, ce are impact asupra întregului organism.
Acest efect a fost identificat într-un studiu extins efectuat pe șobolani și a devenit principalul indicator folosit pentru stabilirea noilor valori de siguranță.
La niveluri mai mari de expunere, cercetătorii au observat și alte efecte:
• modificări ale ficatului;
• efecte asupra dezvoltării fetale;
• modificări ale unor parametri de reproducere;
• malformații oculare la fetuși în studiile realizate pe iepuri.
Totuși, aceste efecte au apărut la doze mai mari decât cele la care au fost observate modificările hormonilor tiroidieni.
Deși concluzia experților este că TFA este „puțin probabil” să afecteze materialul genetic, EFSA a decis să introducă o marjă suplimentară de siguranță.
Motivul este că lipsesc încă unele informații importante, printre care:
• studii complete privind expunerea pe termen foarte lung;
• date suficiente privind un posibil risc cancerigen;
• cercetări ample despre efectele asupra sistemului imunitar în perioada dezvoltării.
Din acest motiv, autoritatea europeană a aplicat un factor suplimentar de protecție atunci când a calculat noile praguri.
Datele despre efectele la oameni sunt limitate
Una dintre cele mai importante limitări ale evaluării este lipsa studiilor epidemiologice solide. Există cercetări care arată că TFA poate fi detectat în organismul uman, însă acestea nu permit stabilirea unei legături clare între cantitatea acumulată și eventualele efecte asupra sănătății.
Din acest motiv, evaluarea EFSA s-a bazat în principal pe studiile experimentale realizate pe animale, completate cu factori de siguranță care să acopere diferențele dintre animale și oameni.
Agenția europeană precizează că aceste valori reprezintă repere științifice utilizate în evaluarea riscurilor. Pentru a afla dacă există într-adevăr un risc pentru consumatori, autoritățile trebuie să compare concentrațiile măsurate în apă și alimente cu date privind consumul alimentar și greutatea diferitelor categorii de populație. Practic, noua evaluare stabilește cât ar trebui să fie limita de siguranță, nu dacă aceasta este depășită.
Urmează noi verificări în toată Europa
Noile valori vor fi folosite de Comisia Europeană și statele membre UE atunci când vor reevalua substanțele active din pesticide, programele de monitorizare a contaminanților și tiparele de expunere la aceste chimicale. Totuși, decizia EFSA nu modifică automat autorizațiile existente și nu introduce imediat limite obligatorii pentru TFA în apă sau alimente.
În același timp, EFSA și Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) analizează în ce măsură substanțele PFAS utilizate în pesticide se transformă în acid trifluoroacetic și cum se comportă acesta în sol și în apă. Concluziile acestei evaluări sunt așteptate în vara anului 2027 și ar putea influența viitoarele decizii europene privind utilizarea acestor substanțe.
Acidul trifluoroacetic, rezultat inclusiv din degradarea unor pesticide și a altor compuși chimici, este atât de persistent, încât poate rămâne ani la rând în sol și apă. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară și Agenția Europeană pentru Produse Chimice avertizează că sunt necesare criterii de siguranță mult mai stricte.
În decembrie 2025, o analiză realizată de Agenția franceză pentru securitate sanitară (ANSES) pe 647 de eșantioane de apă brută (cursuri de apă, bazine, lacuri, ape subterane, puțuri etc) și 627 de eșantioane de apă de la robinet a arătat că acidul trifluoroacetic (TFA) este prezent în 92% din apele din Franța.
Începând cu ianuarie 2026, monitorizarea PFAS (așa-numiții „poluanți eterni”) în apa potabilă a devenit obligatorie în toate statele membre ale Uniunii Europene.
Agenția Europeană pentru Produse Chimice: TFA este „toxic pentru reproducere”
În urmă cu două săptămâni, Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) a comunicat că acidul trifluoroacetic (TFA) trebuie clasificat drept „toxic pentru reproducere”, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari legate de impactul său asupra sănătății și mediului. Această clasificare trebuie să fie confirmată de Comisia Europeană.
Un studiu recent realizat de oamenii de știință de la Lancaster University (UK) arată că între anii 2000 și 2022 aproximativ 335.000 de tone de TFA s-au depus pe suprafața planetei. Cercetătorii au concluzionat că substanța provine în principal din degradarea gazelor utilizate în instalațiile de răcire și aer condiționat, dar și din anumite procese industriale și farmaceutice.
Citește și: Raport european: Aceste trei fructe au cele mai multe reziduuri de pesticide | Jurnalul