Unul dintre cei mai importanți agenți de turism din România cataloghează drept abuziv modul în care Consiliul Concurenței își derulează operațiunile de control pe care le efectuează. Alin Burcea, fondatorul și CEO al Agenției „Paralela 45”, dezvăluie, într-un interviu exclusiv acordat cotidianului național „Jurnalul” modul în care afacerea sa a fost „anchetată”, criteriile discreționare care au stat la baza amendării cu 4,6 la sută din cifra de afaceri, pe baza unei corespondențe de tip e-mail a companiei.
Corespondență care, așa cum ne povestește Alin Burcea, nu conține niciun element din care să reiasă vreo înțelegere de tip neconcurențial, dar care a fost extrasă din computerele societății fără niciun criteriu. Alin Burcea susține că actualul președinte al Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, se consideră „cineva între Sfântu Petru și Iisus Hristos” și că principalul scop al acestuia este să distrugă firmele cu capital românesc. Omul de afaceri este de părere că actuala conducere a Consiliului Concurenței trebuie să plece și să fie înlocuită de o echipă nouă, care să aplice, cu bună credință, legislația europeană în domeniu.
“Jurnalul”: Cum a ajuns compania dumneavoastră să intre în vizorul Consiliului Concurenței și în ce context s-a întâmplat să aveți de-a face cu Bogdan Chirițoiu
Alin Burcea: Acum cinci ani, la Predeal, a fost o întâlnire a agenților din turism neafiliate, ne-membre ale Asociației (ANAT). În cadrul acelei întâlniri au avut loc niște discuții profesionale, iar una dintre problemele care era prezentă în permanență era cedarea de comision, în sensul că agențiile mai mici cedau comision, ca să-și câștige clienții. Noi, tur-operatorii mari, dădeam 50-60 de euro comision, iar ei, săracii, cedau din comision astfel încât mai rămâneau cu 10 euro. Un domeniu nereglementat din punct de vedere al garanțiilor și, în general, un dezinteres total față de stat. Iar oamenii își puneau probleme, de genul “domnule, eu ce fac? Cum îmi atrag eu clienții?. Că, dacă eu mă apuc să cedez 70 de euro, cât cedează tur-operatorii mari, pe mine, care rămân cu 10 euro, mă bagă în faliment”. Acest domeniu a fost lăsat de izbelișe, chestiunea cu garanțiile a fost atinsă, prima dată, prin 2001, când am fost secretar de stat. Atunci, domul minstru Aghaton mi-a dat mână liberă, și am stabilit un plafon de 10.000 de dolari garanție la agențiile mici și de 50.000 la tur-operatori. Pentru acel moment a fost ceva revoluționar, însă, ulterior, după 18 ani, sumele acestea au devenit foarte mici.
Cam astea au fost discuțiile atunci, la acea întâlnire. Ca o paranteză, între timp, de vreo trei ani, cu miniștrii Mircea Dobre și Bogdan Trif, s-a rezolvat problema. Turiștii sunt asigurați, astfel încât drama aceasta a mai dispărut, din perspectiva acestora. Paralela 45, în prezent, are 3 milioane. Are chiar mai mult decât trebuie. Închid paranteza și revin la acea întâlnire. A fost pur și simplu o dezbatere, nu s-a întâmplat nimic. Această dezbatere a fost pusă pe Youtube și cineva – eu știu cine, dar nu vreau să îi dau numele, e tot un agent de turism – a anunțat Consiliul Concurenței că, “aoleu, ce s-a discutat acolo!”.
“Jurnalul”: În ce a constat fapta reținută în sarcina companiei pe care o conduceți?
Alin Burcea: Cei de la Consiliul Concurenței au și demarat ancheta. Adevărul este, însă, că niciodată Consiliul Concurenței nu a făcut vreo acțiune profilactică. Dar, la acea întâlnire, nu a fost nicio conspirație. Eram în sală 140 de oameni, iar noi, românii, nu ne înțelegem între noi trei, darămite între 140. Au venit cei de la Consiliul Concurenței în control, exact ca în anii ’50, cu “mâinile sus! Calculatoarele la control!” și au rezultat niște e-mailuri. Paralela 45 a avut 8 e-mailuri. Eurolines a avut vreo 10 e-mailuri. Am luat legătura cu un avocat belgian, specializat pe astfel de situații, care m-a întrebat dacă, din discuția de la Predeal, a rezultat ceva. Zic: “Nu”. “Păi, dacă nu a rezultat, puteți să stați liniștiți”, zice el. Și mi-a dat niște exemple, cum ar fi înțelegeri scrise. Care nu aveau nicio legătură cu speța dată. Eu m-am uitat pe e-mailurile mele. Comentam chestiuni de genul că “uite, mă, unul dintre operatori vinde cu un euro și nu e în regulă”. Atât de cretin nu este niciunul dintre noi, încât să spunem: “hai să facem o înțelegere de tip cartel”.
Eu m-am văzut cu domnul Chirițoiu o dată, la o întrunire, unde mi-am pledat cauza, și, a doua oară, împreună cu Dragoș Anastasiu, la o întâlnire mai mare. Și mi-am dat seama că ei (cei de la Consiliul Concurenței – n.red.) nu înțelegeau, nici nu vroiau să înțeleagă și au tratat totul ca pe o, metaforic vorbind, “conspirație iudeo-masonică” de sorgine fascistă, pentru că puneau întrebări absolut dubioase. De genul: “Păi cum faceți voi treaba?”. Le-am răspuns că pe charter ne împărțim la trei. “Și cum vă împărțiți chartelele? Nu înțeleg! Cum vă alegeți oamenii”. Păi, zic, cum cu cine? Cu cine lucrez. Să dau un exemplu, cu Christian Tour noi Paralela 45 nu lucrăm. Prin definiție, avem viziuni diferite din toate punctele de vedere. Sau, poate altul nu vrea să intre cu mine pe Creta. “Aha”, zice, “deci vă înțelegeți după modul în care vă alegeți între voi”. Zic, domne, un charter nu este închiriat de trei companii. Închiriază unul singur și le zice și celorlalți. “No”, zice, “asta e o șmecherie!”.
“Jurnalul”: Suspectați pe cineva că s-ar afla în spatele acestei acțiuni?
Alin Burcea: La toate astea s-a mai adăugat și faptul că “prietenii noștri” de la o altă companie de turism, nu îi dau numele, s-a apucat să facă sesizări. La Consiliul Concurenței e o cutumă, conform căreia primul care recunoaște și mai dă numele altor cinci care se presupune că au greșit nu plătește amendă. Exact ca la DNA. Cei care au făcut sesizarea avuseseră o reclamație, cu doi ani înainte, că vând cu un euro, a venit Consiliul Concurenței la ei și nu știu ce s-a mai întâmplat. Eu am făcut reclamația, fiind vicepreședinte ANAT. Consiliul Concurenței nu mi-a răspuns, așa cum trebuia să o facă. În schimb s-au dus în control. Cei în cauză și-au luat un avocat pe cineva care lucrase, înainte, la Consiliul Concurenței 8 ani, care știa toată treaba. De altfel, eu îi bănuiesc pe ei că sunt cei care au anunțat Consiliul Concurenței. Și le-au spus o grămadă de minciuni. Că atunci, la Predeal, a fost o combinație, o conspirație. Ei, bine, avându-l pe acest avocat, au mers pe recunoaștere după o lună de zile. Au spus la Comisia de control , făcându-le capul mare, că, vezi doamne, “împărțelile astea de locuri pe chartere sunt ceva de mare combinație”. Iar singura sursă de informare a echipei de verificare au fost numai patronii acestei companii. Pe noi nu ne-a întrebat nimeni nimic. Modul în care s-a făcut controlul a fost de genul 1954, România sub Stalin. Nu ne-au ascultat de niciun fel. Era clar că eram condamnați dinainte de proces.
“Jurnalul”: Cum ați descrie atitudinea celor de la Consiliul Concurenței dar și a conducătorului acestei instituții în raport cu dumneavoastră, entitate economică supusă controlului
Alin Burcea: Există posibilitatea legală să spună că s-au luat după niște e-mailuri, și să considere că este ceva în neregulă. Au acest drept. Pentru că, la nivel european, aceste lucruri nu sunt reglementate foarte strict. Însă, doar două sau trei țări europene mai procedează așa. În general, Comunitatea Europeană face un studiu în care spune că s-au întâlniti niște operatori, dar rezultatul e că a fost o conspirație pe piață? Nu! Eu am vorbit cu domnul președinte Bogdan Chirițoiu și l-am întrebat de ce nu fac un studiu, ca să vadă că nu s-a întâmplat nimic la acea întâlnire de la Predeal sau în urma e-mailurilor respective. “De ce să fac, domnule Burcea? V-am prins cu e-mailuri, vă ard!”, mi-a răspuns. Îi spun că nu este deloc în regulă cum procedează. Noi, românii, vorbim mult. Dacă ne uităm pe cele 8 e-mailuri, nu rezultă nimic. Dragoș Anastasiu, care este un tip structural corect, școlit în Germania, a transmis, într-adevăr, colegilor niște e-mailuri în care le-a explicat să aibă grijă cum cedează comisioanele. El a scris niște lucruri care sunt de educație economică. Concluzia este că a fost o analiză a Consiliului Concurenței în bătaie de joc, punctele noastre de vedere, de la bun început, nu au fost luate în considerare. Iar domul Chirițoiu făcea “balet” cu noi, de genul că el nu știe, și că acea comisie este responsabilă, ca și când el era de pe altă planetă. Ca și cum eu n-aș fi citit prin toată presa de cele două situații, când a fost descoperit cu probleme și ca și când eu n-aș fi știut că el este pus acolo politic.
Ce a făcut el, de fapt? A folosit, cât a putut el, în acești 12 ani de președinte al Consiliului Concurenței, și a adus legislația europeană cum a vrut el. Adică, dacă eu spun acum, și sunt înegistrat, că “mă enervează Iohannis ăsta, l-aș omorî”. Și vine Chirițoiu și zice: “să-l condamnăm pe Burcea, că îl omoară pe Iohannis”. Cam așa a procedat Chirițoiu. Cum treci de Viena, încolo, este o altă abordare. Trebuie să ai dovezi scrise că s-a întâmplat ceva. Nu vorbe.
“Jurnalul”: Amenzile primite au fost acordate după un anumit creiteriu? Și, dacă da, care ar fi acela?
Alin Burcea: O altă bătaie de joc este că domnul Chirițoiu se consideră ceva între Sfântul Petru și Iisus Chistos. Spre exemplu, ne-a spus nouă că “la voi, la agenții, cifra de afaceri este comisionul. Dacă vă dădeam amendă la rulaj, vă rădeam”. Pentru că noi, atunci, toți am fost obligați să mergem pe recunoașterea faptei, deoarece este o nenorocire legislația românească, care spune că întâi plătești și după aceea te judeci. Astfel încât toți cei 20 sau câți am fost, am mers pe recunoaștere, ca să plătim mai puțin. În niciun caz pentru că ne consideram vinovați. Evident că domnul Chirițoiu – reglator universal - în loc să ne dea, cum s-au dat la toate controalele pe recunoaștere, între 08%-1%-1,2% din cifra de afaceri, ne-a dat 4,6 la sută amendă. De cinci ori mai mult decât a dat la alții. Și asta pe un singur criteriu, anume că așa au vrut mușchii lui. Asta este șmecheria pe care Bogdan Chirițoiu a creat-o la Consiliul Concurenței, Dă ce amendă vrea el. Am informații că a vrut să ne dea 6% amendă la cifra de afaceri.
Controlul Consiliului Concurenței se face așa: nu ai voie să nu-i primești, intră, îți pui mâinile pe cap, și îți intră în calculator. Îți rulează absolut toată corespondența electronică, introduce niște cuvinte-cheie și trag pe stick tot ce vor ei. Dacă eu am o corespondență pe e-mail cu mama, cu soția, cu amanta etc., ei pot să tragă pe stick absolut orice vor ei. La mine și-au selectat, într-adevăr, e-mailurile, dar știu eu ce și-au selectat exact? Că n-am avut, practic, posibilitatea să urmăresc tot ce fac ei. După care le iau, le citesc, le analizează și rezultă că trebuie să fii amendat, De la mine au luat vreo 1.400 de e-mailuri. Vă dați seama că, dacă dintr-o corespondență de peste 1.400 de e-mailuri, au găsit 8, nu e penibil?
Chirișoiu vrea să distrugă tot ce este românesc. Eu sunt, în continuare, revoltat de faptul că ne-a dat cea mai mare amendă - 360.000 de euro. La vreo patru luni de la acest episod, am organizat, noi, Asociația, un seminar, la care l-am invitat și pe domnul Chirițoiu, care ne-a ținut lecții vreo două ore. La sfârșit, oamenii au plecat șocați. A rezultat că nu avem voie să vorbim nimic, cu nimeni, despre nimic. Ne-a spus, spre exemplu, că, în momentul în care ești într-o sală în care ți se pare ție că ar exista ceva, trebuie să te ridici și să zici: “Mă desolidarizez de această discuție” și ieși din sală. Exact ca pe vremea comuniștilor. Sau dacă primești un e-mail care ți se pare ție că e neconform cu regulile de concurență pe care tu, agent de turism, trebuie să le visezi noaptea, trebuie să scrii, să spui că te desolidarizezi și să-l torni pe ăla. Este ceva ireal. Unii dintre agenți, săracii, au primit amendă pentru că au primit un e-mail de la ANAT, pe motiv că de ce au primit acel e-mail și nu au scris că se desolidarizează și că nu au raportat.
Eu consider că domnul Bogdan Chirițoiu nu mai are ce să caute acolo. Trebuie să vină o persoană care să abordeze în mod corect legislația de concurență, al cărui scop în viață să nu fie să omoare toate firmele românești și să-și facă datoria în mod corect. La noi, sistemul este în așa fel conceput, încât să dea amendă cât vrea, cum vrea, când vrea. Am înțeles că domnul Chirițoiu vrea să meargă la Bruxelles. Să se ducă unde vrea el.
“Jurnalul”: În încheiere, având în vedere modul în care se raportează statul român, prjn intermediul organismelor de control în domeniul coincurenței, dar și al legislației deficitare, care ar putea fi măsurile pe care le considerați necesat a fi luate, pe viitor, pentru ca oamenii de afaceri să nu se simtă “vânați” în continuare?
Alin Burcea: Domeniul nostru, al agențiilor de turism, nu a fost legiferat. Lumea este speriată. Între 2002 și 2018, garanțiile erau penibile, mici, iar pe nimeni nu a interesat turismul în țara asta. Guvernanții își aduc aminte de turism numai când pleacă ei în vacanță. Anul trecut, bulgarii au primit 9 milioane de turiști, iar noi nu știu dacă am primit 3 milioane de turiști. După noi mai e doar Albania, dar s-ar putea, în curând, să ne depășească. Asta, pentru că nu există o preocupare la nivel guvernamental. Și este firesc ca oamenii din domeniu să-și pună o serie de întrebări. Întrebari care sunt catalogate de către Consiliul Concurenței ca fiind o conspirație.
În primul rând, la o firmă trebuie să fie amendată numai activitatea care este controlată. Dacă o firmă are cinci activități, iar tu, autoritate de concurență, controlezi doar una dintre aceste activități, nu este normal să amendezi toată firma. Apoi, ar fi normal să primești amenda abia după ce te judeci. Asta, ca să nu fii obligat, ca până acum, să mergi pe recunoașterea faptei, doar ca să primești amendă mai mică. Dacă eu consider că sunt nevinovat nu plătesc nimic, mă judec, și decide instanța. În proporție de 90 la sută, instanțele din România sunt corecte. Dar acolo am posibilitatea să explic, să argumentez etc. De asemenea, mai cred că, în cadrul fiecărei instanțe ar trebui să existe o echipă de judecători specializați în probleme de concurență. Trebuie, totodată, neapărat să existe o acțiune de prevenție, prin care să se explice la toată lumea ca să înțeleagă despre ce este vorba. Vă spun că, de la întâlnirea la care am fost peste 140 de oameni în sală, la care a participat și domnul Chirițoiu, am plecat toți la ora 17.00 absolut “bolnavi de cap”. Pentru că, urmare a acelei întâlniri, rezulta de fapt că noi nu avem voie să facem absolut nimic. N-avem voie să ne întâlnim între noi, ca parteneri de afaceri, că n-avem voie să scriem. Atenție ce scriem și “în situația în care se întâmplă ceva, să ne ridicăm și să plecăm”.
Mai trebuie ca legislația europeană care funcționează la noi să fie aceeași cu cea care funcționează și în Belgia. Nu a la roumains, a la Chirițioiu. Avem nevoie de un Consiliu al Concurenței în România, dar care să acționeze corect și cinstit în relația cu companiile românești. Scopul nu trebuie să fie acela de a amenda sau de a închide companiile românești, ci de a le face să respecte legislația în domeniul concurenței, pe baza aplicării corecte a legislației europene.
Am organizat, noi, Asociația, un seminar, la care l-am invitat și pe domnul Chirițoiu, care ne-a ținut lecții vreo patru ore. La sfârșit, oamenii au plecat șocați. A rezultat că nu avem voie să vorbim nimic, cu nimeni, despre nimic” – Alin Burcea
“Rulează absolut toată corespondența electronică, introduc niște cuvinte-cheie și trag pe stick tot ce vor ei. Dacă eu am o corespondență pe e-mail cu mama, cu soția, cu amanta etc., ei pot să tragă pe stick absolut orice vor ei” – Alin Burcea.