Aflat în pericol să se trezească că o nouă procedură de infringement pe tema calității aerului, Guvernul Cîțu reacționează și pregătește majorarea substanțială a amenzilor care vor fi aplicate agenților economici care poluează. În luna februarie a acestui an, Comisia Europeană trimitea României o scrisoare de punere în întârziere prin care îi cerea să îşi alinieze legislaţia naţională la prevederile Directivei UE privind emisiile industriale. Termenul-limită avansat atunci de Bruxelles pentru conformare era de două luni, dar de atunci au trecut patru luni, iar Guvernul abia face primul pas în această direcție, după ce Ministerul Mediului a lansat în dezbatere publică un proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale. Scrisoarea de notificare este urmată de opinia argumentată, iar în cazul în care statul vizat nu se conformează deciziilor instituţiilor UE, urmează sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
Comisia Europeană semnala în adresa sa din februarie că forma transpusă a Directivei UE privind emisiile industriale (Directiva 2010/75/UE) nu asigură condițiile pentru un regim sancționator eficient, proporțional și cu efect de descurajare, fapt ce conduce la o aplicare necorespunzătoare a prevederilor directivei. Concret, Comisia transmitea că legislația din țara noastră nu garantează punerea în aplicare a obiectivelor directivei, pentru că sancțiunile sunt foarte mici și inadecvate, iar pe de altă parte, autoritățile române nu reușesc să pună în aplicare legislația existentă într-un mod coerent la nivel administrativ. În plus, nici sistemul inspecțiilor de mediu nu este unul eficient, iar numărul angajaților care să aibă competențe și calificări corespunzătoare pe această zonă este prea mic.
Apare și sancțiunea cu pușcăria
Odată cu intrarea în vigoare a modificărilor preconizate, încălcarea normelor de mediu se va sancționa cu amenzi cuprinse între 50.000 lei și 500.000 lei, în condițiile în care acum se penalizează cu amenzi de la 20.000 la 100.000 de lei. Noua legislație va prevede și sancțiuni cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani dacă operarea oricărei instalații a fost de natură să pună în pericol viața sau sănătatea umană, animală sau mediul vegetal. De asemenea, pentru același lucru se vor prevedea sancțiunea cu închisoare, de la 3 luni la un an, sau amendă dacă pericolul este generat de modificarea instalațiilor fără a avea autorizație integrată de mediu/autorizație de mediu care să includă și condițiile de funcționare după respectivele modificări.
„Sistemul juridic din România nu garantează implementarea unor obiective-cheie din Directivă, în special acela că instalaţiile pot să funcţioneze numai dacă au autorizaţie. Pe de o parte, în forma actuală, sistemul legal din România prevede penalităţi foarte mici şi inadecvate, care nu asigură eficienţa, proporţionalitatea şi descurajarea cerute de Directivă. Pe de altă parte, autorităţile române nu reuşesc să implementeze actuala legislaţie într-o manieră coerentă la nivel administrativ (de exemplu prin suspendarea funcţionării instalaţiilor fără autorizaţie), în timp ce justiţia din România nu reuşeşte să pună în aplicare sancţiunile”.
din scrisoarea de punere în întârziere transmisă de Comisia Europeană
Poluare vine din toate părțile
Pe lângă marii poluatori prezentați în graficul alăturat, mai există și alte companii care, cumulat, au emis o cantitate importantă de poluanți în 2020. Printre acestea se numără ELCEN, operatorul centralelor electrice și termice pe gaze fosile din București, cu 1,83 de milioane de tone, CRH Ciment, cu 1,68 de milioane de tone, unitățile pe cărbune și gaze fosile ale CET Govora, cu 0,88 de milioane de tone și Rompetrol, cu 8,6 milioane de tone, arată o analiză realizată de Banckwach. Pe de altă parte, emisiile de CO2 sunt doar o față a poluării. „Producția industrială, dar și transporturile sau agricultura produc emisii de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), metan (CH4), gaze fluorurate, pulberi (PM 10 și PM 2,5) sau compuși organici volatili care afectează sănătatea oamenilor, unele dintre ele având și un efect de seră mai puternic decât CO2, mai atrage atenția analiza citată Bankwach.
Graficul - Sursa Bankwach