Propunerea legislativă inițiată de senatorul AUR Gheorghe Adrian Cătană și susținută de alți 30 de parlamentari din aceeași formațiune politică vizează abrogarea art.13 din Legea nr.55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum și stabilirea unor măsuri ce fac referire la executarea sancțiunilor contravenționale date în baza acestui articol de lege.
Potrivit inițiatorilor, printre dispozițiile acestei legi, au fost reglementate și anumite fapte cărora li s-a conferit caracter contraventional și pentru care au fost instituite sancțiuni cu amenzi cuprinse între 500 și 15.000 de lei, cât și sancțiuni contravenționale complementare, toate aceste pedepse având în comun faptul că „sunt disproporționate prin raportare la gravitatea faptelor sancționate și a pericolului social presupus a fi creat”.
Procesele trenează pe rolul instanțelor
Mai mult, spun autorii proiectului legislativ, persoanele sancționate contravențional nu au beneficiat în mod real de drepturile lor procesuale, în cauzele care vizau plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare și sanctionare a contraventiei sau în cauzele care vizau anularea actelor normative secundare (HG, OUG) prin care au fost reglementate efectiv interdicțiile din pandemie, prevăzute în Legea 55/2020, „multe dosare ce au ca obiect anularea hotărârilor de guvern prin care a fost prelungită starea de alertă pe teritoriul României și prin care au fost instituite măsuri restrictive a căror încălcare putea fi sancționată contravențional nefiind soluționate definitiv nici în prezent”.
Deoarece demersurile celor care au contestat amenzile primite sunt legate de soluționarea dosarelor care fac referire la aceste acte normative, iar procesele trenează pe rolul instanțelor de judecată din cauza procedurii greoaie, se impune ca statul român, care este responsabil de aceste impedimente și nedreptăți, „să fie acela care repune cetățenii afectați în situația anterioară producerii prejudiciilor suferite”.
„Mai mult decât atât, printre aceste sancțiuni pecuniare se numără și amenzi aplicate pentru fapte incriminate în virtutea unui act normativ neconstituțional”, se arată în expunerea de motive, unde este dat ca exemplu Decizia 50 din 15.02.2022 a Curții Constituționale a României, care a constatat că OUG 192/2020 este neconstituțională.
Practic, până la această Decizie din 2022 a CCR, au fost amendați oamenii pentru nepurtarea măștii de protecție „atât în spațiile publice închise, cât și în spații publice deschise”, ulterior fiind permisă exclusive sancționarea faptei de a nu purta masca în spațiile publice închise.
Anularea sancțiunilor pecuniare aplicate
Prin urmare, „având în vedere maniera nelegală în care Guvernul României a procedat la adoptarea hotărârilor sale prin care obligația purtării măștilor de protecție a fost instituită”, parlamentarii AUR propun abrogarea art. 13 din L.55/2020 cu totul.
În forma inițială, acesta prevede că, pe durata stării de alertă, prin ordin comun al ministrului Sănătății și ministrului Afacerilor Interne „se poate institui:
a) obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice închise, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă;
b) obligativitatea organizării activității instituțiilor și autorităților publice, operatorilor economici și profesioniștilor, astfel încât să se asigure la intrarea în sediu, în mod obligatoriu, triajul epidemiologic și dezinfectarea obligatorie a mâinilor, atât pentru personalul propriu, cât și pentru vizitatori. Pentru personalul propriu triajul epidemiologic constă în măsurarea temperaturii prin termometru noncontact, iar pentru vizitatori triajul se realizează prin măsurarea temperaturii”.
În plus, amenzile aplicate în baza acestui articol de lege, dar neachitate „se anulează și se scad din evidențele organelor de executare”.
Banii, returnați după o cerere depusă la Fisc
În privința amenzilor primite de oameni în temeiul acestui articol 13, care au fost deja achitate, „se restituie la solicitarea contravenientului, în baza unei cereri depuse la organul fiscal de executare competent”, stipulează proiectul legislativ .
„Apreciem că unica formă de restitutio in integrum ce poate fi implementată la nivel legislativ este aceea de a anula sancțiunile pecuniare aplicate și de a returna persoanelor afectate contravaloarea amenzilor achitate, după caz”, precizează inițiatorii proiectului legislativ.
Dacă proiectul va fi adoptat în Parlament și promulgat de președintele țării, Ministerul Finanțelor va avea la dispoziție doar 30 de zile pentru a stabili, prin ordin de ministru, procedura de restituire de către organele fiscale locale a sumelor achitate de oameni ca amenzi contravenționale, și încă 90 de zile după intrarea în vigoare a acestui ordin pentru ca banii să ajungă efectiv la persoanele sancționate.