„În România sunt detectate până la 30.000 de atacuri cibernetice zilnic, iar cele mai afectate industrii au fost farma, administraţie publică, energie, retail şi transporturi”, spune Cosmin Neagu, Client Director în cadrul Aon România, citat de Ziarul Financiar.
Studiul Global Risk Management Survey se realizează la fiecare doi ani şi adună perspectivele factorilor de decizie din companii la nivel global. Anul acesta, spre deosebire de rezultatele anterioare, principalul risc identificat de şefii de companii este reprezentat de atacurile cibernetice. Pe cel de-al doilea loc se află riscurile legate de întreruperea afacerilor, predominant în perioada pandemiei, întrucât perturbările lanţurilor de aprovizionare au făcut ca întreruperea afacerilor să apară din alte motive decât cele obişnuite. În plus, riscurile economice sunt în ascensiune, inclusiv încetinirea economiei şi creşterea preţului comodităţilor, cauzate de evoluţia rapidă a anumitor sectoare şi reconfigurarea lanţurilor de aprovizionare.
„Momentul economic în care se află fiecare regiune afectează percepţia asupra riscurilor şi a economiei. În ţările emergente ne confruntăm cu anumite riscuri, în timp ce în ţările avansate întâlnim riscuri ce ţin de saturaţie, de maturitatea economiei şi a forţei de muncă, de trenduri pe care cel mai probabil şi noi le vom percepe în următorii ani. Deşi nu toate riscurile cu care se confruntă companiile sunt asigurabile, există acoperiri alternative sau măsuri de risc management care ne pot ajuta să gestionăm efectele acestora”, adaugă Eugen Anicescu, CEO Aon România.
Potrivit studiului Aon, aproximativ 60% dintre companii afirmă că sunt pregătite pentru gestionarea riscurilor. Cu toate acestea, doar 17% indică că îşi cuantifică riscurile, 28% au un plan de risc management şi 16% au evaluat soluţiile pentru transferul riscurilor emergente. În acest context, 39% dintre respondenţi au raportat scăderi ale profitului cauzate de aceste riscuri, cel mai mare procentaj raportat în ultimii 10 ani şi cu 9% mai mare decât în 2021. Cele mai mari pierderi au fost raportate în reputaţia brandului, ajungând în 2023 la peste 50%, comparativ cu sub 10% în 2021. De asemenea, o altă creştere semnificativă se observă şi în cazul deficitului de materii prime, peste 60% dintre companii raportând o scădere a profitului, comparativ cu 50% anul precedent.
Previziunile pentru anul 2026 indică o amplificare a riscurilor asociate încetinirii economice, volatilităţii preţurilor şi dificultăţilor în lanţurile de aprovizionare. De asemenea, este anticipată şi o intensificarea a competiţiei şi a deficitului de forţă de muncă.
„Două din cinci riscuri prevăzute pentru anul 2026 se referă la capitalul uman. Pandemia a fost momentul care a declanşat o schimbare foarte mare, iar de la finalul acesteia, observăm şi mai multă volatilitate în acest sector, întrucât companiile trebuie să se adapteze şi să integreze schimbările benefice în activităţile curente. La finalul anului, cuvântul cheie pe care îl observ este integrarea. Dacă în urmă cu câţiva ani discutam despre wellbeing, recrutare, diversitate şi incluziune, la momentul acesta, graniţele dintre aceste subiecte s-au estompat atât de mult, încât o strategie care are legătură cu capitalul uman nu poate fi construită fără să cuprindă toate aceste elemente”, completează Armina Dobrica, Senior Consultant, Wellbeing & Culture.
Studiul mai arată că riscurile subevaluate sunt cele climatice, proprietate intelectuală şi inteligenţă artificială. Cel din urmă, vine atât cu riscuri, cât şi cu oportunităţi pentru companiile la nivel global. Pe de-o parte, se estimează că inteligenţa artificială are potenţialul de a adăuga între 2,6 şi 4,4 trilioane de dolari la economia globală, însă poate cauza problemele legale şi amplifica riscurile asociate capitalului uman.
(sursa: Mediafax)