Jurnalul.ro Ştiri Justitie Avocata care a băgat Guvernul în corzi la ÎCCJ intervine în dosarul de la CCR privind revocarea Renatei Weber

Avocata care a băgat Guvernul în corzi la ÎCCJ intervine în dosarul de la CCR privind revocarea Renatei Weber

de Ion Alexandru    |   

Curtea Constituțională ar trebui să tranșeze, chiar astăzi, problema revocării Renatei Weber din funcția de Avocat al Poporului, după ce grupurile parlamentare ale PSD au atacat hotărârea Parlamentului României prin care s-a luat această decizie. Miza revocării Renatei Weber din această funcție este una uriașă, având în vedere că, potrivit Constituției, Avocatul Poporului este singura entitate care poate ataca la CCR ordonanțele de urgență ale Guvernului, nicio altă instituție neavând această prerogativă. Iar Renatei Weber exact acest lucru i-a fost reproșat de către majoritatea parlamentară, că a atacat la CCR ordonanțele abuzive emise de Executiv în perioada pandemiei. În sprijinul acțiunii formulate de PSD vine și avocata Elena Radu, cea care a convins Înalta Curte de Casație și Justiție, la începutul acestei luni, să desființeze definitiv o hotărâre a Comitetuluii Național pentru Situații de Urgență, prin care s-a decis carantinarea celor sosiți în România din zonele considerate cu risc epidemiologic ridicat. Procesul a fost câștigat, fiind invocate exact argumentele Avocatului Poporului, care a atras atenția că nicio hotărâre a CNSU nu a fost publicată în Monitorul Oficial, ceea ce face ca aceste acte să fie lovite de nulitate. 

 

Plenul Curții Constituționale se reunește, astăzi, pentru a dezbate și soluționa Dosarul 2097L2/2021, privind sesizarea de neconstituționalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 26/2021, pentru revocarea Renatei Weber din funcția de Avocat al Poporului. Sesizarea a fost ridicată de grupurile parlamentare ale PSD din Senat și din Camera Deputaților.

Surpriza de proporții, și una deloc plăcută pentru Coaliția de guvernare, este că în sprijinul acestei acțiuni vine, juridic, și Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept (CASD), care a depus, ieri dimineață, la Curtea Constituțională un „amicus curiae” în cadrul acestui dosar, organizația atrăgând atenția că revocarea Renatei Weber din funcția de Avocat al Poporului încalcă dispozițiile Constituției și afectează rolul constituțional al instituției Avocatului Poporului. CASD este reprezentată în această acțiune de Elena Radu, în calitate de președinte, ea fiind avocata care, la data de 9 iulie 2021, a desființat definitiv la Înalta Curte de Casație și Justiție Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU) nr. 9 din 1 februarie 2021 privind instituirea carantinei asupra persoanelor care revin în România din teritorii considerare a avea risc epidemiologic ridicat. 

Elena Radu a determinat magistrații ÎCCJ să ia în calcul exact argumentația Renatei Weber, din primăvara acestui an, în calitate de Avocat al Poporului, care a atras atenția asupra faptului că hotărârile CNSU care au stat la baza unor hotărâri de Guvern adoptate în starea de alertă nu au fost publicate în Monitorul Oficial. Iar acest lucru este nelegal, fapt ce atrage nulitatea juridică a respectivelor hotărâri ale CNSU. 

 

Această practică a revocării fără temei poate convinge orice șef de instituție să fie obedient

 

Acțiunea „amicus curiae”, depusă la CCR, este o intervenție juridică distinctă de cea a intervenției în procesele de pe rolurile instanțelor și este recunoscută ca atare de instanțele din statele de drept de tip „common law”, inclusiv la CEDO și permite persoanelor calificate într-un anumit domeniu să participe la judecată, obiectivele ei fiind de natură să sprijine soluționarea corectă a cazului.

De altfel, la Curtea Constituțională au fost folosite astfel de acțiuni, și admise, conform unor decizii adoptate de instanța de contencios constituțional în 2012, 2014, 2015 și 2018. 

În această acțiune, avocata Elena Radu arată că „modalitățile prin care a fost revocată doamna Renate Weber din funcția de Avocat al Poporului încalcă dispozițiile constituționale. Una dintre cele trei puteri în stat (Parlamentul - n.red.) se abate de la principiile democrației și statului de drept, punând în pericol însăși existența statului de drept”. Conform documentului citat, „au fost încălcate Constituția și Legea nr. 35/1997. Acceptarea unei asemenea modalități de revocare din funcție, cu încălcarea legii, reprezintă un precedent periculos, deoarece va crea o presiune și o temere asupra persoanelor care îndeplinesc diverse funcții în România, generate de faptul că pot fi revocate oricând, cu încălcarea legii și Constituției, dacă, prin îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, vor «deranja» majoritatea parlamentară și nu numai”.

 

Rapoartele de activitate se prezintă, nu se aprobă sau se resping

 

Concret, litigiul de la CCR constă în emiterea de către Comisiile Juridice reunite ale Parlamentului a unor rapoarte de respingere a rapoartelor de activitate ale Avocatului Poporului pentru anii 2018-2020, fără să existe temei legal și constituțional, întrucât Legea 35/1997 și articolul 60 din Constituție prevăd numai prezentarea rapoartelor, nu și supunerea lor spre aprobare.

De asemenea, se acuză supunerea nelegală și neconstituțională la votul Parlamentului a acestor rapoarte de activitate, deși legea nu prevede acest lucru. Astfel, în data de 15 iunie, Parlamentul a respins rapoartele, însă nu există nicio hotărâre a Parlamentului redactată în acest sens. Ulterior, la data de 16 iunie, Comisiile Juridice au remis un nou raport cu privire la revocarea Renatei Weber, „ignorând realitatea faptică a activității desfășurate de Avocatul Poporului”, invocând constatarea Plenului din ședința cu o zi anterioară, reluând concluziile pe care le-au emis cu o zi înainte și constatând că sunt îndeplinite condițiile legii pentru a propune revocarea, însă fără a preciza care sunt aceste condiții. Iar tot în data de 16 iunie, Plenul reunit a votat proiectul de hotărâre prin care Renate Weber a fost revocată.

 

Miza controlului politic asupra acestei instituții: Doar ea poate desființa Ordonanțele de Urgență ale Guvernului

 

Scandalul privind revocarea Renatei Weber a determinat chiar Comisia de la Veneția să adreseze conducerii Parlamentului României o scrisoare, în care cere să-i fie prezentate motivele și dispozițiile legale care au stat la baza acestui demers.

Cadrul constituțional și legal românesc prevede faptul că instituția Avocatului Poporului este singura entitate care poate ataca direct Ordonanțele de Urgență ale Guvernului la Curtea Constituțională. Conform articolului 15, litera „i” din Legea 35/1997, Avocatul Poporului poate sesiza direct CCR cu excepții de neconstituționalitate a legilor și a ordonanțelor. Iar sesizarea poate fi făcută din oficiu sau ca urmare a unor petiții. 

Ordonanțele de urgență ale Guvernului se publică în Monitorul Oficial și intră în vigoare de îndată. Iar atacarea lor este practic imposibilă fără intervenția Avocatului Poporului. Doar în instanță poate fi invocată, pe contencios administrativ, o astfel de excepție de neconstituționalitate, revenind completului să decidă dacă va sesiza sau nu Curtea Constituțională. 

Abia după ce respectiva ordonanță este supusă aprobării, printr-o lege, în Parlament, doar acea lege de aprobare poate fi atacată la CCR de către un grup de parlamentari, de președintele României, de președintele CSM sau de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție. Prerogativa specială cu care este învestit Avocatul Poporului scurtează acest drum juridic anevoios. Iar Renate Weber a intervent, în perioada pandemiei, ori de câte ori a fost cazul.

 

Executivul PNL, în corzi la CCR cu privire la reglementările din timpul pandemiei

 

 

Astfel, Renate Weber a ridicat excepția de neconstituționalitate referitoare la prevederile mai multor articole din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, cu modificările și completările ulterioare, și la Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 34/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgență, în ansamblul său, excepție care a fost admisă de CCR prin Decizia nr. 152 din 5 mai 2020.

O altă excepția de neconstituționalitate ridicată se referă la Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată prin Legea nr. 15/2005, cu modificările și completările ulterioare, excepție care a fost, de asemenea, admisă de CCR prin Decizia nr. 157 din 13 mai 2020; 

Maiu departe, Avocatul Poporului a sesizat Curtea cu excepția de neconstituționalitate cu privire la prevederile art. 25 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și cele ale art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile de urgenţă medicală, precum şi unele măsuri aferente instituirii carantinei. Această  excepție care a fost admisă de CCR prin Decizia nr. 458 din 25 iunie 2020. Același lucru s-a întâmplat cu mai multe articole din Legea 55/2020, privind prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, dar și cu privire la Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 25/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, care afecta dreptul cetățenilor la asistență medicală în unitățile medicale de stat.

 

 

Mintea cea de pe urmă. Șeful Camerei Deputaților a decis amânarea „ungerii” lui Fabian Gyula drept succesor

 

 

Interesant este că, tot astăzi, când CCR urmează să decidă dacă revocarea Renatei Weber a fost constituțională sau nu, Parlamentul ar fi trebuit să supună la vot, formal, numirea noului Avocat al Poporului propus de UDMR și susținut de coaliția de guvernare, Fabian Gyula, fost procuror. Acest demers a fost însă amânat. Ludovic Orban declara, la sfârșitul săptămânii trecute, că „am luat decizia, având în vedere că am văzut că este programată decizia Curții Constituționale pe data de 29 iunie, am decis să nu mai facem plenul și să invocăm plenul într-o ședință a Birourilor reunite la o dată ulterioară deciziei CCR pe sesizarea formulată de PSD. De asemenea a mai decis ca în ședința de marți (astăzi – n.red.) în care se va discuta moțiunea de cenzură va fi si numirea președintelui CNA, în persoana doamnei Cristina Ancuța Pocora”.

În ceea ce-l privește pe Fabian Gyula, Comisiile juridice ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au dat, la mijlocul săptămânii trecute, cu majoritate de voturi, aviz favorabil pentru ca acesta să ocupe funcţia de Avocatul Poporului. Fabian Gyula este și singura persoană care și-a depus candidatura pentru această funcție.

O decizie a CCR care ar declara neconstituțională hotărârea Parlamentului prin care Renate Weber a fost revocată din funcție ar conduce automat la anularea acesteia, iar funcția de Avocat al Poporului ar deveni neeligibilă. Astfel încât, orice numire făcută de Parlament ar deveni la fel de nulă juridic.

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri