Magneziu pentru anxietate: cât de mult ajută? Ce spun medicii și studiile
uplimentele cu magneziu sunt unele dintre cele mai populare soluții împotriva anxietății, tulburarea care afectează sute de milioane de oameni din întreaga lume. Află de la specialiști cât de mult ajută, de fapt, să iei magneziu pentru anxietate și sub ce forme aduce beneficii.
Anxietatea este cea mai comună tulburare psihică la nivel global. Se estimează că 4% din populația lumii suferă de cel puțin o tulburare de anxietate, potrivit statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Una dintre cele mai populare soluții împotriva anxietății este magneziul. Acesta este un mineral esențial pentru buna funcționare a organismului și este implicat într-o serie de procese biochimice, inclusiv în unele care au legătură cu sistemul nervos. Sub formă de supliment alimentar, există dovezi științifice că acest mineral poate ajuta la reducerea riscului de hipertensiune arterială, a crampelor musculare și la reglarea glicemiei.
Totodată, magneziu reduce și stările de anxietate dar eficacitatea lui variază. Unele studii sugerează că persoanele care au un nivel scăzut de magneziu în organism ar avea un risc mai mare de anxietate, astfel că suplimentarea sa poate aduce beneficii.
Totuși, anxietatea este o tulburare complexă iar magneziu nu este soluția unică, motiv pentru care trebuie consultat un specialist.
Beneficiile magneziului asupra stărilor de anxietate
1. Reglează nivelul de cortizol
Magneziul ajută la echilibrarea nivelului de cortizol din organism, unul dintre hormonii stresului. „Cortizolul este foarte important în situațiile de stres acut. Totuși, în perioadele de stres cronic, el poate agrava, de fapt, depresia și anxietatea”, spune dr. psihiatru Joseph Austerman, de la centrul medical academic Cleveland Clinic, din SUA.
Mai multe studii au cercetat impactul magneziului asupra nivelului de cortizol din organism. Acesta poate combate anxietatea excesivă prin reducerea sau blocarea căilor neuroendocrine implicate în declanșarea și reglarea eliberării cortizolului în organism ca răspuns la stres.
2. Echilibrează neurotransmițătorii
Acest mineral poate ajuta la reglarea neurotransmițătorilor suprastimulați din creier. Aceștia au un rol esențial în transmiterea semnalelor între celulele nervoase întrucât acționează precum comutatoarele: când te simți stresat sau anxios, aceste comutatoare se activează, iar când te calmezi, se opresc.
„Când sunt activate prea multe comutatoare, celulele nervoase sunt hiperexcitate, așa că te simți anxios și chiar deprimat”, explică dr. Joseph Austerman. Creierul menține echilibrul acestor comutatoare cu ajutorul a două tipuri de neurotransmițători: primul excită nervii (excitator), iar celălalt îi inhibă sau îi blochează (inhibitor).
„Comutatorul de pornire este un neurotransmițător numit glutamat și comutatorul de oprire – care inhibă semnalele nervoase – este un neurotransmițător numit acid gama-aminobutiric (GABA)”, explică medicul.
Glutamatul este neurotransmițătorul excitator cu rol crucial în transmiterea semnalelor nervoase. Acidul gama-aminobutiric este neurotransmițătorul inhibator, care scade sau inhibă activitatea neuronală în sistemul nervos central.
Magneziul poate preveni activarea excesivă a neurotransmițătorilor și face acest lucru prin încetinirea eliberării de glutamat și creșterea eliberării de GABA de către neuroni. „Într-un fel, magneziul acționează ca unele medicamente pentru anxietate”, mai spune specialistul.
3. Deficitul de magneziu este asociat cu anxietatea
Consumul de alimente procesate în detrimentul celor naturale este motivul pentru care multe persoane nu reușesc să-și asigure un aport optim. Magneziul se găsește în cantități mari în coaja, germenii sau în alte părți ale alimentelor dar sunt îndepărtate în timpul proceselor de rafinare și procesare industrială.
„Deficitul este o problemă destul de comună pe care o observăm. Am constatat că, atunci când administrezi magneziu oamenilor, în special celor cu anxietate ușoară, ei tind să se simtă mai bine”, spune dr. Austerman.
Este astfel posibil ca la anxietate să contribuie un deficit de magneziu. Nivelul magneziului din organism poate fi stabilit printr-o analiză de sânge.
Forme de magneziu pentru anxietate
Magneziul se găsește într-o varietate de forme ca supliment alimentar.
„În prezent, nu există studii uniforme care să folosească același tip de magneziu și să verifice efectele lui într-un alt studiu”, spune psihiatrul.
Surse alimentare
Organismul absoarbe mai bine nutrienții din surse alimentare decât din suplimente.
- legumele cu frunze verzi;
- nucile și semințele;
- leguminoasele (mazăre, fasole, linte, năut);
- cerealele integrale;
- peștele;
- produsele lactate;
- ciocolata neagră.
Citrat de magneziu
Este cel mai disponibil și cel mai utilizat tip de magneziu sub formă de suplimente alimentare.
Studiile arată că citratul de magneziu este absorbit în organism mai bine decât alte tipuri de magneziu. Poate corecta deficitul de magneziu, dar are și efect laxativ. Este adesea utilizat ca tratament împotriva constipației.
Glicinat de magneziu
Este o formă de magneziu legată de aminoacidul glicină, care se găsește în mod natural în alimente bogate în proteine, cum ar fi peștele, produsele lactate și carnea. Un studiu din 2017 a constatat că glicina poate avea multe efecte benefice:
- îmbunătățește somnul;
- reduce inflamația;
- ajută la gestionarea unor tulburări metabolice precum diabetul.
Acest tip de magneziu este adesea recomandat în anxietate, deoarece este bine absorbit și poate ajuta la reducerea nivelului de stres.
L-treonat de magneziu
Este o formă de magneziu relativ nouă. Potrivit unei revizuiri din 2013, L-treonatul de magneziu se absoarbe ușor și reușește să crească eficient nivelul de magneziu în creier. Un studiu din 2022 a constatat, asemenea, că o formulă bazată pe L-treonat de magneziu a contribuit la îmbunătățirea funcțiilor cognitive.
Suplimentele de magneziu pot fi de ajutor pentru unele persoane care suferă de anxietate.
„Dacă ai luat suplimente timp de aproximativ o lună și nu observi nicio diferență, atunci este momentul să încerci ceva diferit”, recomandă dr. Joseph Austerman, pnotează medicool.ro.