În perioada 4-8 august se vor face drumeții în zona Transfăgărășanului, concursuri, focuri de tabără și șezători, îmbinând obiceiuri din perioade istorice diferite, păstrate în această zonă a României.
Zona Sibiului este preferată de turiștii care iubesc deopotrivă natura și cultura. Cei care preferă arta populară tradițională trebuie să facă o vizită la cel mai mare și important muzeu în aer liber din estul Europei, Muzeul Astra, care se întinde pe o suprafață de 96 de hectare, în mijlocul pădurii, pe malurile a două lacuri. Aici sunt expuse sute de exemplare case autentice tradiționale, gospodării și instalații tehnice vechi de secole, aduse de pe întregul teritoriu al României, alcătuind un magnific sat de patrimoniu. Muzeul Astra are un program complex, pentru toate categoriile de public. Dar la fel de atractive sunt și localitățile mici de la poalele Făgărașilor, precum Cârțișoara sau Albota.
Un fost ghid BTT, Rodica Pavel, a reînviat tradițiile de la poalele Făgărașilor, îmbinând perioade diferite ale istoriei, astfel încât să le ofere turiștilor de astăzi ocazia de a trăi experiențe specifice acestei zone, din mai multe epoci. Obiceiurile populare sunt combinate cu cele ale montaniarzilor din anii ’80, când turismul însemna drumeție, cântec de chitară și foc de tabără, pentru pasionații de călătorii. Seria de evenimente debutează cu „Lira Făgărașului” (4-6 august), pentru iubitorii cântecelor de munte, continuând cu activitățile „În satul lui Badea Cârțan” (7-8 august), care se vor desfășura la Cârțișoara, la Muzeul „Badea Cârțan” și la Popasul Turistic Transfăgărășan, din Satul de Vacanță Glăjerie. Urmează drumeții în zona Transfăgărășanului, concurs de pescuit și invitația la șezătoare și la un târg de produse tradiționale unde vin meșteri populari din zona Sibiului. Anul trecut, cea mai atractivă activitate din cadrul evenimentelor a fost concursul de pescuit pe Lacul Albota. Cei care iubesc natura pot participa inclusiv la acțiuni de ecologizare și de marcare a traseelor montane, între Bâlea Lac și Bâlea Cascadă.
Trasee montane, concursuri și voluntariat
Montaniarzii sunt provocați la un traseu turistic în Munții Făgăraș, între Valea Arpășel - Bâlea - Transfăgărășan. „Evenimentele noastre au atras foarte mulți iubitori de muzică folk, la edițiile precedente pe care le-am organizat în luna iulie. Anul acesta am decalat cu o lună toate acțiunile, pentru a evita perioada de caniculă, astfel încât turiștii să nu sufere din cauza disconfortului termic, pentru că a fost foarte cald și la munte, iar drumețiile se fac mai bine la temperaturi mai scăzute, implicând efort fizic și nevoia de a respira cât mai bine. Vom organiza și în acest an concursuri de creație și interpretare, cu montaniarzi, pentru toți iubitorii muzicii folk. Anul trecut au fost mulți participanți la „Lira Făgărașului”, care au dorit să fie prezenți la toate celelalte acțiuni. Am făcut drumeție montană, marcare și remarcare de trasee pe creasta nordică a Munților Făgăraș, în zona Arpășel-Albota, am făcut orientare turistică pe timp de zi și pe timp de noapte, concurs de prim ajutor în caz de accidente pe munte, concursuri de afiș, grafică, fotografie și caricatură, toate cu tematică montană, dar și concursuri de poezie, cu aceeași tematică, pe care le propunem participanților și în acest an”, explică Rodica Pavel.
Folk și folclor românesc
Ideea de a face această combinație între mai multe tipuri de turism i-a venit Rodicăi după mulți ani în care a fost ghid de turism în această zonă încărcată de istorie și de cultură, dar și de iubitorii călătoriilor pe munte. În 1985 Rodica Pavel își începea activitatea de ghid la BTT, iar în acele vremuri muntele se parcurgea la pas, chitara nu lipsea din program, iar focul de tabără era o obișnuință, la finalul fiecărei zile. „Ideea de a combina toate aceste elemente mi-a venit în urma experienței pe care am avut-o de-a lungul timpului. De fiecare dată, în ultimii ani, mi se părea că lipsește ceva din programul pentru vizitatorii de la Cârțișoara. Mergeam cu turiștii la Muzeul Badea Cârțan, mergeam la Bâlea, la Albota, dar parcă nu era completă excursia fără plăcerea de a asculta și de a cânta acele binecunoscute cântece de munte, la fel cum nu poate fi completă o excursie fără a face măcar o drumeție. Când am lansat „Lira Făgărașului”, în 2020, încă erau restricții și n-am putut face un eveniment cu mulți participanți, dar oamenilor le-a plăcut seria noastră de evenimente, mai ales pentru că ajung să înțeleagă ce s-a întâmplat în această zonă în ultimele două secole, participând efectiv la niște activități. E ca un spectacol interactiv în care turistul e relaxat, dar află informații istorice din vremea lui Badea Cârțan, apoi înțelege cum s-au transformat aceste locuri, de la o epocă la alta, intră în atmosfera anilor ’70-’80, participând la călătoriile pe munte și se bucură de atmosfera de vacanță, inclusiv prin interacțiunea cu meșterii sibieni și cu produsele culinare tradiționale, în aer liber, la iarbă verde. Noi spunem povestea Transfăgărășanului altfel”, mai explică organizatoarea evenimentelor.
Muzeul „Badea Cârțan”, așezat chiar „la stradă”, pe Transfăgărășan, atrage sute de oameni cu ocazia acestor evenimente, mai ales pentru degustări ale produselor culinare tradiționale din zona Sibiului. La ediția de anul trecut a evenimentului „Gust de Sibiu”, organizat în aceeași perioadă, cele mai degustate au fost sarmalele la ceaun și plăcintele cu brânză făcute de brutarii din sat. Meșterii populari sunt mereu luați cu asalt de vizitatorii dornici să cumpere produse autentice.
Acasă la Badea Cârțan se poate vedea cum trăiau țăranii români din inima Transilvaniei cu două secole în urmă, pentru că încă există hainele și opincile lui, chiar și costumele tradiționale de mire și mireasă și foarte multe alte obiecte gospodărești.
Transfăgărășanul este o „bretea” peste Carpați care parcurge un tunel, la peste 2.000 de metri altitudine, coborând apoi pe celălalt versant, urmând curbele de nivel ale teraselor înalte dintre cele două culmi. Astfel a rezultat o „dantelă” arhitecturală considerată o adevărată capodoperă inginerească, ce a atras atenția echipei Top Gear, urcând în topul celor mai frumoase construcții de acest gen din lume. Se poate face o oprire la Bâlea Cascadă, de unde se urcă spre Bâlea Lac, de la altitudinea de 1.234 de metri până la 2.034 de metri, sau se poate merge pe Transfăgărășan până la Cabana Bâlea Lac, vara, când drumul este deschis. În vârf se poate admira unul dintre monumentele naturii: Lacul Bâlea, un lac glaciar ce se întinde pe o suprafață de peste 4 hectare.