Banca Mondială a aprobat o finanţare de 50 milioane euro acordată României în caz de dezastru, în condiţiile în care ţara noastră este extrem de vulnerabilă la riscurile seismice. Banii vor merge către consolidarea clădirilor de pompieri şi ale serviciilor medicale de urgenţe, precum şi la cele ce au rol de coordonare a răspunsului la dezastre, asigurând buna funcţionare a acestora în cazul producerii oricăror tipuri de calamităţi.
Câte imobile vor cădea la un viitor cutremur nu ştie nimeni. Foarte puţine clădiri sunt expertizate, iar dintre acestea, şi mai puţine au fost consolidate.
Ministerul Dezvoltării alocă anual fonduri pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic din ţară şi din Capitală. Pe listă se află 92 de imobile, iar bugetul alocat pentru acest an este de 20 de milioane de lei, cu 20% mai puţin faţă de bugetul din 2017, care nu a fost utilizat pentru niciuna dintre clădirile incluse în program.
Experţii afirmă că numărul clădirilor care s-ar putea prăbuşi este mult mai mare, construite după anul 1950, dar care nu sunt încă expertizate. În plus, există multe alte construcţii, şcoli, spitale sau magazine, care prezintă risc iminent de prăbuşire în timpul unui seism. Ele nu sunt însă pe listă, fiindcă sunt gestionate de ministerele cărora aparţin, nu de primăriile de oraş.
Primăria Capitalei a publicat lista actualizată a imobilelor încadrate în clasa I de risc seismic, care se pot prăbuşi în caz de cutremur.
170 de clădiri sunt încadrate în clasa I de risc seismic în Bucureşti. Acestea au risc ridicat de prăbuşire la cutremur.
Pe listă se mai află alte 351 de imobile încadrate în clasa II, adică pot suferi degradări structurale majore. În plus, 1.568 de imobile expertizate tehnic din punct de vedere al riscului seismic sunt încadrate în categorii de urgenţă. Chiar dacă nu cad, acestea nu respectă Normativului de proiectare P100-92, aflat în vigoare.
Bani de la Banca Mondială
Împrumutul de la Banca Mondială va spori capacităţile instituţionale pentru planificarea investiţiilor vizând reducerea riscurilor la dezastre şi adaptarea la schimbările climatice.
„Capacitatea ţării de a salva vieţi omeneşti şi de a proteja bunăstarea cetăţenilor săi după producerea unei calamităţi este condiţionată de o coordonare eficientă şi o reacţie eficace a serviciilor de urgenţă, care trebuie să fie localizate în clădiri ce rămân funcţionale după producerea unor dezastre”, a declarat Tatiana Proskuryakova, director de ţară al Băncii Mondiale pentru România şi Ungaria.
„Foarte multe clădiri aparţinând serviciilor de urgenţă şi răspuns la dezastre din România au vulnerabilităţi structurale şi se pot prăbuşi în cazul unui cutremur”,
Tatiana Proskuryakova, director de ţară al Băncii Mondiale pentru România şi Ungaria